Ce scumpiri ne așteaptă pentru aderarea la OCDE în 2026

La data de 17 martie, Ministerul Finanțelor a primit cel de-al treilea și ultimul aviz formal cerut pentru procesul de integrare în Organizația pentru Cooperare...

La data de 17 martie, Ministerul Finanțelor a primit cel de-al treilea și ultimul aviz formal cerut pentru procesul de integrare în Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), după cum a declarat Alexandru Nazare în cadrul unei conferințe de specialitate.

Acesta reprezintă cel mai greu, cel mai important și ultimul

pas din etapa tehnică a procesului de aderare, a adăugat el, referitor la studiul economic efectuat de OCDE. Însă, raportul recent publicat de OCDE propune și anumite măsuri care au generat controverse puternice în dezbaterea publică, printre care se numără introducerea unui sistem de impozitare progresivă în locul celui actual, unic, pentru venituri, precum și o posibilă majorare a impozitelor pe proprietăți.

Citește șiNoile reguli Airbnb intră în vigoare de săptămâna viitoare. Turiștii nu vor mai fi obligați să spele vasele sau să ducă gunoiul

Alexandru Nazare a făcut publică declarația privind obținerea celui de-al 23-lea aviz formal, ultimul necesar din partea Ministerului de Finanțe, care avea 3 avize de acest fel de obținut. Închiderea procesului de pregătire a fost posibilă datorită unui efort susținut desfășurat în ultimele 8 luni. El a reiterat că procesul de aderare la OCDE ar putea avea repercusiuni directe asupra economiei românești, în special prin prisma atractivității pentru investițiile străine:

Foarte multe fonduri de investiții au în mandatele lor obligația ca statele în care investesc să fie membre OCDE. Aderarea va însemna investiții în plus pentru România

.

Calitatea de membru ar avea un impact pozitiv asupra stabilității cheltuielilor de finanțare ale statului, reducând prima de risc și costurile asociate datoriei publice. Ministrul a subliniat că sunt necesare încă două avize, însă acestea nu au implicații directe pentru România. Potrivit planificării actuale, ultimele etape ale procesului ar trebui să se finalizeze până în iunie, după cum a confirmat recent Mathias Cormann, secretarul general al OCDE.

Invitația oficială de aderare pentru România ar putea fi transmisă în vara acestui an

, a adăugat el.

Evaluarea efectuată de OCDE asupra economiei românești a scos la iveală noi recomandări care ar putea avea repercusiuni directe. O posibilă revenire a cotei progresive la orizont și pregătirea populației românești pentru eventuale majorări ale impozitului pe proprietate sunt consecințe așteptate. Românii ar trebui să fie pregătiți pentru aceste schimbări.

Documentul economic lansat de OCDE pentru România prezintă o imagine relativ pozitivă la începutul analizei, reliefând recuperarea semnificativă a economiei românești în ultimele două decenii, însă anumite vulnerabilități structurale redevin vizibile odată cu accentuarea rapidă a problemelor financiare și încetinirea ritmului de creștere economică.

„Finanțele publice ale României s-au deteriorat puternic, prezentând riscuri pentru sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice. Evitarea acestui lucru va necesita sporirea eficienței cheltuielilor publice, precum și extinderea bazei de impozitare și îmbunătățirea conformității fiscale. De asemenea, va fi necesară consolidarea planificării fiscale pe termen mediu pentru a asigura disciplina fiscală”

, se menționează în raport.

Raportul relevă că România se confruntă cu un deficit bugetar de 9,3% din PIB în anul 2024, situat printre cele mai mari din Uniunea Europeană. De asemenea, datoria publică a înregistrat o creștere rapidă în ultimii ani, cu circa 20 de puncte procentuale comparativ cu perioada anterioară pandemiei, ajungând la 55% din PIB în 2024 și depășind pragul de 60% din PIB în prezent. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a transmis avertismente clare cu privire la consecințele menținerii acestei tendințe, care ar putea exercita presiuni semnificative asupra stabilității financiare a țării și ar putea compromite încrederea investitorilor, deja prudentă în urma evaluărilor periodice efectuate de agențiile Moody’s, Fitch și S&P.

Pentru a atinge obiectivele, este esențială o strategie fiscală consolidată, credibilă și de durată, care să integreze creșterea eficienței cheltuielilor publice și extinderea bazei de impozitare. Consolidarea fiscală trebuie să fie o prioritate, deoarece România se confruntă cu o planificare bugetară instabilă, în ciuda faptului că cadrul fiscal formal se apropie de standardele OCDE. De-a lungul timpului, credibilitatea acestui cadru a fost afectată de excepții frecvente și decizii bugetare imprevizibile. Pentru a corecta această situație, experții propun o abordare mai strictă a regulilor bugetare și o consolidare a rolului Consiliului Fiscal în monitorizarea politicilor publice.

Potrivit evaluării organizației, sistemul fiscal românesc actual nu reușește să redistribuie eficient și nu încurajează suficient participarea pe piața muncii. Acest sistem se bazează pe o cota unică de impozitare a veniturilor personale însoțită de contribuții sociale ridicate, ceea ce are ca rezultat un „tax wedge” considerabil. Mai exact, diferența dintre costul total al muncii pentru angajator și venitul net al angajatului este mai ales semnificativă pentru persoanele cu venituri mici. Raportul subliniază că această structură fiscală descurajează participarea pe piața formală a muncii și limitează capacitatea sistemului de a combate inegalitățile.

Reformele fiscale propuse de OCDE au drept scop reconfigurarea sistemului actual de impozitare prin implementarea unei deduceri de bază majorate pentru veniturile modeste și crearea unui credit fiscal destinat muncii, mecanism deja utilizat în multiple economii avansate pentru consolidarea veniturilor nete ale angajaților cu salarii mici, fără a implica cheltuieli suplimentare pentru angajatori. Aceste măsuri sunt menite să consolideze structura fiscală și să sprijine categoriile de populație cu venituri reduse.

Documentul respectiv prezintă o continuare a analizei și lansează în mod direct tema modificării sistemului de impozitare progresivă a veniturilor, arătând că o creștere treptată a impozitelor pentru veniturile mari ar putea finanța diminuarea sarcinii fiscale pentru angajații cu venituri mici și ar consolida capacitatea de redistribuire a sistemului fiscal din România. Organizația menționează că numeroase țări din Europa Centrală și de Est au reimplementat în ultimii ani sisteme de impozitare progresivă, printre care Cehia (2021), Letonia (2018) și Lituania (2019). Pe plan intern însă, discuția privind cota unică și impozitul progresiv reprezintă una dintre cele mai sensibile probleme economice din România în ultimele două decenii.

De la introducerea cotei unice în 2005

, partidele cu doctrină liberală și o parte însemnată a experților economici români au susținut sistemul actual, argumentând că simplificarea fiscală a dus la scăderea evaziunii și la impulsionarea investițiilor. Criticii impozitării progresive avertizează că, într-o economie cu niveluri încă ridicate de muncă nedeclarată și muncă la gri, o creștere a impozitelor pentru veniturile mari ar putea încuraja tocmai eludarea fiscală sau mutarea veniturilor în sectoare mai puțin transparente ale economiei.

În plus, raportul OCDE lasă să se înțeleagă că România se confruntă cu o problemă fundamentală, și anume faptul că munca nedeclarată rămâne foarte răspândită, reprezentând aproximativ 22% din totalul ocupării în sectorul privat. Această pondere este considerabil mai mare decât media OCDE și decât cea înregistrată în majoritatea economiilor din Europa Centrală și de Est.

Angajatorii plătesc adesea venituri angajaților declarându-le fiscal doar parțial sau doar la limita de jos a salariului pe economie, completate cu plăți „în plic”

, ceea ce are ca efect creșterea veniturilor nete ale angajaților, dar și diminuarea contribuțiilor sociale și a protecției sociale pe termen lung.

În scopul consolidării sistemului fiscal, Organizația subliniază necesitatea implementării unor reforme fiscale coroborate cu strategii de îmbunătățire a colectării veniturilor și de reducere a evaziunii fiscale, inclusiv prin digitalizarea sistemului fiscal și instituirea unor mecanisme de control bazate pe evaluarea riscurilor. Raportul a exprimat apreciere pentru anumite modificări recente ale sistemului fiscal, cum ar fi scăderea pragului pentru impozitarea microîntreprinderilor, considerându-le o măsură esențială pentru consolidarea bazei impozabile a corporațiilor, după cum se arată în

un pas important pentru întărirea bazei de impozitare corporative

.

În contextul reformei fiscale, atenția se îndreaptă și către impactul demografic asupra pieței muncii în următorii ani. Datorită emigrării și îmbătrânirii rapide, numărul locuitorilor României continuă să se reducă, iar conform raportului, proporția de dependență demografică a persoanelor în vârstă ar putea înregistra o creștere de circa 20% până în anul 2050. În acest scenariu, presiunile concomitente asupra pieței muncii, a sistemului de pensii și a finanțelor publice ar putea atinge cote greu de gestionat fără implementarea unor măsuri complementare de protecție socială pentru vârstnici. Potrivit OCDE, este imperativă adoptarea unor politici proactive menite să sporească participarea pe piața muncii a categoriilor subreprezentate, printre care se numără tinerii inactivi, femeile și persoanele în vârstă. România se confruntă deja cu una dintre cele mai mari rate de tineri care nu sunt nici angajați, nici în educație sau formare (NEET) din Europa. Raportul evidențiază, de asemenea, disparitățile regionale accentuate și diferențele semnificative dintre mediul urban și cel rural în ceea ce privește veniturile.

Procesul de creștere graduală a vârstei de pensionare pentru femei și de restricționare a pensiilor speciale a primit aprobarea analiștilor organizației, 2050 fiind un termen care necesită eforturi suplimentare pentru a se asigura crearea unui sistem suficient de robust. Acest sistem trebuie să poată suporta presiunea exercitată de numărul tot mai mic al adulților activi pe piața muncii, care vor trebui să întrețină un număr din ce în ce mai mare de vârstnici care se retrag din activitate.

În același timp, raportul subliniază importanța unei prioritizări mai eficiente a investițiilor publice și a unei absorbții accelerate a fondurilor europene, care sunt considerate vitale pentru menținerea traiectoriei de convergență economică. Pe de altă parte, presiunile asupra bugetului urmează să se intensifice în perioada următoare din cauza cererii de investiții suplimentare în sectoare precum sănătatea, educația, inovarea și protecția socială, ceea ce accentuează necesitatea unei reforme a gestionării cheltuielilor publice, potrivit OCDE.

O nouă creștere a taxelor pe proprietate este posibilă, după majorarea înregistrată în ianuarie.

Românii ar putea fi afectați de un alt factor critic, și anume impozitele pe proprietăți imobiliare și alte bunuri, care, deși au înregistrat o creștere la începutul acestui an, sunt considerate de analiștii OCDE drept unele dintre cele mai mici în rândul statelor membre și sunt folosite într-o măsură restrânsă ca instrumente fiscale. Conform raportului OCDE, veniturile fiscale ale României sunt considerabil mai mici decât media statelor dezvoltate, ceea ce ar putea limita capacitatea statului de a finanța servicii publice și investiții strategice. De asemenea, este demn de remarcat faptul că nivelul veniturilor populației, în numeroase cazuri, prezintă diferențe semnificative față de media, chiar dacă PIB-ul pe cap de locuitor se situează printre cele mai ridicate din regiunea Balcani.

În situația actuală, marcată de disparități semnificative de venit, posibilitatea de a impune o nouă majorare a impozitelor pe proprietate se confruntă cu dificultăți majore de justificare, având în vedere popularitatea scăzută a clasei politice românești, care se luptă să impună noi taxe în climatul economic și politic incert. În acest context, politicienilor le este greu să justifice creșteri suplimentare de taxe, mai ales după ce reforme importante, precum cele legate de pensiile magistraților, au fost blocate la nivel înalt de cinci ori. În plus, perspectivele privind reforma companiilor publice rămân încă vagi.

În ciuda realităților curente, studiile experților au scos în evidență că impozitele periodice pe bunurile imobiliare sunt aplicate într-o măsură mult mai mică în România comparativ cu majoritatea țărilor dezvoltate. Pe de altă parte, aceste taxe sunt considerate relativ mai puțin nocive pentru dinamica economică, deoarece au un impact mai redus asupra investițiilor, activității economice și ratei de ocupare a forței de muncă, spre deosebire de alte categorii de impozite.

Organizația recomandă astfel creșterea treptată a veniturilor de pe această filieră, cu implementarea graduală a unui sistem de calcul pe baza valorii de piață a imobilelor, nu pe baza valorilor administrative utilizate în prezent.

Astfel, se propune o abordare care să conducă la o creștere a veniturilor statului din această sursă.

Potrivit evaluării OCDE, cotele de impozitare pe bunurile imobiliare ar trebui să se alinieze în timp cu standardele practicate în cadrul organizației. O constatare similară a fost făcută și în legătură cu impozitele ecologice, care au fost considerate relativ mici în comparație cu cele din alte țări, după cum

au concluzionat

reprezentanții OCDE.

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică OCDE reprezintă un subiect de interes major pentru România, iar procesul de aderare prezintă multiple beneficii, care depășesc cu mult potențialele inconveniente. Avantajele unei astfel de integrări sunt deosebit de numeroase și de substanțiale.

În prezent, 38 de state dezvoltate sau cu economii emergente avansate fac parte din Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, o instituție economică internațională de mare influență. Fondată în 1961, această organizație a luat naștere ca succesor al Organizației pentru Cooperare Economică Europeană, creată după cel de-al Doilea Război Mondial cu scopul de a gestiona Planul Marshall. De atunci, a evoluat într-un centru de analiză economică și coordonare a politicilor publice, fiind totodată un promotor de standarde internaționale în multiple domenii, printre care fiscalitatea, guvernanța corporativă și educația.

Calitatea de membru al OCDE este percepută, în general, ca o integrare într-un grup select de economii avansate, caracterizate prin economii de piață și guvernanță transparentă. În realitate, această organizație pune în funcțiune un sistem continuu de analiză a strategiilor economice ale țărilor participante. Rapoartele economice regulate produse de OCDE, inclusiv cel recent raport pentru România, servesc drept instrument de evaluare a solidității și traiectoriei economice naționale pentru guverne, investitori și instituții financiare globale.

Numeroase recomandări emise de specialiștii Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică OCDE constituie ghiduri pentru reformele economice naționale și strategiile de evoluție pe termen mediu. Pe de altă parte, multiple entități financiare internaționale, precum fondurile de investiții, fondurile de pensii și instituțiile financiare, integrează în obiectivele lor criterii ce promovează sau chiar impun efectuarea de investiții în țările membre ale OCDE. În această ordine de idei, calitatea de membru este frecvent percepută ca o certificare adițională a stabilității instituționale și a predictibilității cadrului economic, după cum se desprinde din evaluările experților.

În ultimele două decenii, OCDE a extins membrii săi prin integrarea mai multor economii est-europene și centrale, printre care se numără Polonia, Cehia, Ungaria și Slovacia, care au dobândit calitatea de membru în perioada anilor 1990 și la începutul anilor 2000, odată cu avansarea procesului lor de aderare la Uniunea Europeană. Astăzi, această organizație cuprinde, pe lângă numeroase economii dezvoltate din regiunile Europei și Americii de Nord, țări precum Japonia, Coreea de Sud, Australia, Israel, Chile, Mexic și Columbia.

România consideră că aderarea la OCDE constituie un obiectiv strategic de bază în politica economică, situat imediat după integrarea în Uniunea Europeană. Oficial, procesul de aderare a fost inițiat în ianuarie 2022, odată cu decizia Consiliului OCDE de a demara negocieri de aderare cu România, Bulgaria, Croația, Peru și Brazilia. Ulterior, a avut loc o evaluare tehnică complexă din partea autorităților române, proces care presupune o analiză aprofundată a economiei în cadrul a 26 de comitete specializate ale OCDE; fiecare comitet se axează pe un sector specific, de la reglementări fiscale și management corporativ la învățământ, progres tehnologic în era digitală sau concurență.

Guvernul a informat că, până în martie 2026, au fost obținute deja mai mult de douăzeci de avize formale de la comitetele Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). În ultimul an, au fost încheiate evaluări complexe, printre care cele referitoare la politicile fiscale și la guvernanța economică.

COMENTARII / 0