O perioadă de 24 de ore fără mâncare ar putea activa mecanisme naturale care ajută intestinul să se regenereze după leziuni, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Texas MD Anderson Cancer Center, din Statele Unite.
Cercetătorii au descoperit o bacterie intestinală care are un rol crucial în acest mecanism. Această descoperire ar putea facilita crearea de terapii menite să minimizeze efectele secundare ale radioterapiei la pacienții cu cancer.
Proceedings of the National Academy of Sciences a publicat studiul, iar 8 noiembrie 2026 a fost data de prezentare de către ScienceDaily. Cercetarea arată că postul alimentar poate modifica activitatea bacteriilor intestinale și poate pregăti celulele intestinului pentru refacerea țesuturilor deteriorate.
Rezultatele derivă din preclinice, astfel încât efectele constatate nu au fost încă confirmate la subiecți oameni încă.
Ce au identificat cercetătorii după o perioadă de 24 de ore fără alimentație.
Cercetătorii au descoperit că lipsa alimentelor pentru o perioadă de 24 de ore provoacă o creștere a populației unei bacterii benefice, denumită Akkermansia muciniphila, cunoscută și ca AKK.
Bacteria respectivă generează un compus denumit propanit, facilitând inițierea unor procese celulare care susțin regenerarea intestinului.
Propionatul acționează în tandem cu schimbările metabolice cauzate de post și afectează anumite proteine numite histone, în jurul cărora ADN‑ul celular este organizat.
Prin aceste modificări, activarea genelor responsabile pentru regenerarea țesuturilor devine mai simplă, fără a altera secvența genetică ADN-ului.
Celulele intestinale se află în stare de pregătire pentru a răspunde cu o eficiență sporită atunci când apar leziuni.
Helen Piwnica-Worms, profesor de oncologie radiologică experimentală și coordonatoare a cercetării, a precizat că absența alimentelor pregătește celulele intestinale să reacționeze mai rapid și cu mai multă eficiență la o deteriorare, comparând acest proces cu un plan de intervenție de urgență.
Microorganismul intestinal acționează cu o importanță majoră în reînnoirea țesuturilor.
În scopul de a demonstra semnificația bacteriei Akkermansia muciniphila, experții au îndepărtat-o selectiv din corp în timpul testelor.
Rezultatele au indicat că, fără prezența acestei bacterii, postul alimentar nu a generat în continuare aceleași beneficii asupra regenerării intestinale.
Mai mult, mecanismul de protecție a fost readus la activitate doar atunci când bacteria a fost reintrodusă în asociere cu post alimentar.
Această constatare indică faptul că, fie că se aplică postul, fie că se introduce bacteria, în mod separat, nu se poate obține efectul complet observat în cadrul experimentului.
Potrivit cercetătorilor, interacțiunea dintre alimentație, microbiomul intestinal și mecanismele celulare de regenerare ar putea avea aplicații importante în medicină.
Descoperirea ar putea sprijini pacienții care urmează tratamentul de radioterapie.
Radioterapia este utilizată frecvent pentru a trata tumori abdominale, printre ele se găsesc cancerul pancreatic, cancerul colorectal și unele cancere ginecologice.
Radiațiile ajută la distrugerea celulelor canceroase, însă pot deteriora țesuturile sănătoase din apropierea tumorilor.
Intestinul subțire este foarte susceptibil, pentru că cămărea sa reacționează intens la radiații.
Încălcarea acestui strat de protecție poate genera afecțiuni, printre care greață, diaree și infecții. În situații critice, consecințele pot amenința viața.
Aceste riscuri pot restrânge chiar și doza de radiații pe care medicii o pot administra în siguranță.
Cercetătorii susțin că stimularea proceselor innate de reînnoire a intestinului ar putea, în viitor, susține protecția țesuturilor sănătoase și diminua efectele secundare ale terapiilor oncologice.
Avantaje fără ca pacienții să abandoneze alimentarea.
O dintre direcțiile majore ale cercetării constă în elaborarea unor metode ce pot replica beneficiile postului alimentar, fără ca pacienții să fie obligați să se abțină de la hrană.
Cercetătorii investighează posibilitatea de a utiliza bacterii benefice sau substanțele pe care le eliberează pentru a activa procesele de regenerare celulară.
Kunal Rai, profesor în domeniul medicinei genomice și unul dintre liderii cercetării, a evidențiat că postul alimentar nu reprezintă întotdeauna o alegere fezabilă pentru pacienții cu cancer.
Scopul cercetătorilor constă în descoperirea unor metode alimentare, microbiene sau metabolice ce pot stimula regenerarea țesuturilor sănătoase în cadrul terapiilor oncologice.
O altă linie de studiu explorează posibilitatea de a aplica aceste mecanisme și în alte țesuturi afectate de terapiile anticancer, printre ele măduva osoasă.
Concluziile sunt promițătoare, însă este necesară efectuarea unor studii pe oameni.
Autorii cercetării subliniază că rezultatele se află încă în faza preclinică.
Sunt necesare investigații suplimentare pentru a verifica dacă mecanismele identificate operează în același fel și în organismul uman.
În același timp, oamenii de știință trebuie să investigheze dacă activarea acestor mecanisme poate spori, în condiții de siguranță, recuperarea pacienților sub radioterapie.
În cazul în care concluziile sunt validate, cercetările viitoare din domeniul clinic ar putea examina terapii ce se bazează pe bacteriile intestinale sau pe substanțele produse de acestea.
În prezent, studiile nu confirmă că un post de 24 de ore oferă aceleași avantaje la indivizi și nu reprezintă o indicație ca pacienții oncologici să renunțe la alimentație.
În ciuda altor aspecte, cercetarea arată o posibilă conexiune între microbiomul intestinal, metabolism și capacitatea organismului de a repara țesuturile deteriorate.
COMENTARII / 0