Seul trebuie să decidă dacă va oferi protecție celor doi soldați nord-coreeni, capturați în timpul luptei lor pentru Rusia împotriva Ucrainei, care se află acum în Coreea de Sud. În următoarea fază, aceștia vor fi supuși unor audieri și unor verificări de securitate. Autoritățile trebuie să inițieze procedurile de relocare, iar cazul ridică întrebări juridice privind transferul prizonierilor de război, subliniază Reuters.
Ministerul sud-coreean al Unificării a declarat în ziua de luni că vor evalua situația celor doi, bazându-se pe lege și pe procedurile existente în cazuri similare.
Ce urmează să se întâmple cu acești doi soldați?
De obicei, nord-coreenele care sosesc în Coreea de Sud și caută protecție sunt supuse investigațiilor Serviciului Național de Informații (NIS). Autoritățile confirmă identitatea acestora, motivele părăsirii Coreei de Nord și orice aspecte legate de securitatea națională.
90 de zile reprezintă limita maximă a duratei pentru ancheta și perioada de protecție temporară, însă există opțiunea de a prelungi acest interval în anumite condiții.
În ceea ce privește cei doi soldați, procedurile pot fi mai extinse, având în vedere experiența lor militară și informațiile pe care le dețin despre desfășurarea trupelor nord-coreene în Rusia.
Parlamentarul de opoziție din Coreea de Sud, Yu Yong-weon, a declarat că cei doi întâlniți în Ucraina în februarie 2025 aparțineau unităților speciale nord-coreene. Conform lui, acești militari ar putea oferi detalii privind pregătirea militară a Phenianului, abilitățile armatei nord-coreene și implicarea acesteia în conflictul din Ucraina.
În cazul în care primesc protecție, cei doi ar urma să se înscrie, de obicei, în programe de pregătire pentru relocare, înainte de a fi integrați în societatea sud-coreeană.
În mod obișnuit, Ministrul Unificării decide dacă un nord-coreean care ajunge în Coreea de Sud primește protecție. Totuși, NIS poate prelua această decizie din motive de securitate națională.
Yu a declarat pentru Reuters că sensibilitatea cazului ar putea face ca cei doi să rămână mai mult timp departe de atenția publică decât alți nord-coreeni ajunși în Coreea de Sud.
Evaluarea aspectului lor fizic și psihologic a fost de asemenea planificată. Yu a declarat că, la întâlnirea cu aceștia, soldații erau reținuți separat într-un centru de detenție din Ucraina și că izolare prelungită și incertitudine ar fi putut afecta sănătatea mintală a acestora.
Aspectul legal aferent transferului
Transferul celor doi în Coreea de Sud ridică îndoieli privind statutul lor de prizonieri de război și asupra temeiului juridic care permite mutarea într-o țară terță.
A Treia Convenție de la Geneva prevede că prizonierii de război trebuie eliberați și repatriați fără întârziere după încheierea ostilităților active. Prevederea nu interzice însă în mod necesar eliberarea sau transferul unui prizonier într-o țară terță înainte de acel moment.
În ceea ce privește transferul celor doi soldați, Coreea de Sud și Ucraina nu au dezvăluit public baza legală pe care s-a bazat această acțiune, iar nu s-a clarificat dacă deplasarea lor a anulat oficial statutul de prizonieri de război.
Peter Ward, cercetător la Sejong Institute, a afirmat că repatrierea constituie un principiu esențial pentru prizonierii de război, însă aceasta nu trebuie aplicată dacă întoarcerea în țara de origine ar reprezenta un risc pentru bunăstarea sau drepturile lor.
„Există suficiente temeiuri în dreptul umanitar și în legislația privind drepturile omului pentru ca acești prizonieri de război să fie transferați într-o țară terță aleasă de ei, atât timp cât acea țară este dispusă să îi primească”, a spus Ward.
Lee Shin-wha, profesor la Universitatea Korea și fost emisar pentru drepturile omului în Coreea de Nord, a declarat că transferul ar putea să provoace în continuare tensiuni juridice și diplomatice.
Potrivit acesteia, dreptul internațional tratează Coreea de Nord și Coreea de Sud ca state separate, în timp ce Seulul îi consideră pe nord-coreeni cetățenii săi. Lee a mai spus că dorința celor doi de a ajunge în Coreea de Sud, precum și riscurile la care s-ar putea expune în Coreea de Nord, reprezintă argumente pentru acceptarea lor în Sud.
Motivul pentru care nu s-ar fi putut fi transporta înapoi în Coreea de Nord.
O posibilă returnare la țară trebuie evalueată și din perspectiva dreptului internațional privind drepturile omului. În cazul în care militarii ar fi expuși la un pericol concret de tortură, persecuție sau alte tipuri severe de tratamente inumane, reîntoarcerea lor ar putea încălca principiul non-refoulement, care prohibează expulzarea unei persoane într-o națiune unde acele riscuri există.
Lee a precizat că repatrierea constituie norma predominantă pentru prizonierii de război, însă normele internaționale includ și posibilitatea repatrierei voluntare și interzic returnarea dacă aceasta ar putea provoca persecuție sau tortură.
Cei doi soldați și-au exprimat în mod repetat dorința de a ajunge în Coreea de Sud, inclusiv în interviuri acordate presei și în timpul întâlnirii cu Yu.
În plus, liderul nord-coreean Kim Jong Un i-a lăudat pe soldații care s-au sinucis în timp ce luptau împotriva forțelor ucrainene în regiunea Kursk din Rusia, unde cei doi au fost capturați.
Ward a afirmat că Phenianul dispune de foarte puține elemente în dreptul internațional pentru a cere restituirea celor doi.
În ce mod Coreea de Sud a intervenit pentru a sprijini Ucraina
Coreea de Sud, recunoscută ca un producător major de armament, a întâmpinat presiuni din partea statelor occidentale și a Ucrainei pentru a livra arme letale Kievului. Capitala, Seul, a orientat însă până în prezent eforturile exclusiv către sprijin neletal, incluzând echipamente de deminare.
La întâlnirea de la NATO din luna iulie, președintele sud-coreean Lee Jae Myung a dezvăluit un pachet de sprijin în valoare de 100 de milioane de dolari pentru Ucraina. În declarația sa, guvernul a subliniat că fondurile nu vor acoperi arme letale. De asemenea, a pledat pentru menținerea asistenței umanitare și pentru susținerea procesului de reconstrucție a țării ucrainene.
În cadrul summitului din iulie, Lee și președintele ucrainean Volodimir Zelenski au stabilit că gestionarea situației soldaților nord-coreeni capturați trebuie să respecte voința lor exprimată liber, dreptul internațional și principiile umanitare.
Motivul pentru care Seul a ales să păstreze transferul în secret.
Coreea de Sud a cerut scuze din partea Ucrainei după ce Zelenski a dezvăluit transferul a doi soldați la Adunarea Generală a ONU în săptămâna trecută. Seulul a susținut că Kievul a încălcat un acord privind păstrarea confidențialității informațiilor.
Autoritățile sud-coreene au declarat că menținerea confidențialității transferului a fost esențială pentru a asigura siguranța celor doi soldați și a familiei lor din Coreea de Nord.
Kievul a negat această relatare și a susținut că nu a existat niciun acord referitor la menținerea secretului.
COMENTARII / 0