Ce spun hainele despre starea noastră? Fericere vs. tristețe, în garderobă

Sentimentul de a fi blocat în fața garderobei este o experiență familiară pentru foarte multă lume. Te confrunți cu o mulțime de opțiuni, dar niciuna...

Sentimentul de a fi blocat în fața garderobei este o experiență familiară pentru foarte multă lume. Te confrunți cu o mulțime de opțiuni, dar niciuna nu pare potrivită pentru starea ta actuală. În cele din urmă, optezi pentru un articol de îmbrăcăminte care te face să te simți confortabil și care nu atrage atenția, de obicei închis la culoare, și îți continui ziua.

Continuarea articolului este prezentată în cele ce urmează.

Psihologia se află în spatele acţiunilor noastre, chiar şi atunci când acestea par a fi dictate de stil.
În realitate, ceea ce se întâmplă în astfel de situaţii are rădăcini mai adânci decât atât.

Citește șiKarim Chaker: 'Burlacii: Foc în Paradis' – am făcut de toate

Articolele vestimentare au o semnificație mai profundă decât aparența lor fizică, fiind legate de conceptul psihologic cunoscut sub numele de „enclothed cognition”.

2012 a fost anul în care cercetătorii Hajo Adam și Adam Galinsky de la Northwestern University au făcut publică o lucrare extrem de citată în domeniul psihologiei vestimentare, intitulată „Enclothed Cognition”, care a apărut în Journal of Experimental Social Psychology. Rezultatele acestui studiu au scos în evidență o concluzie remarcabilă: modul în care ne îmbrăcăm are un impact sistematic asupra proceselor noastre mentale, atât asupra percepției noastre despre noi înșine, cât și asupra felului în care suntem văzuți de ceilalți.

Rezultatele unui studiu au arătat că subiecții care purtau un halat de medic au înregistrat performanțe considerabil superioare la probele de atenție și concentrare în comparație cu cei care purtau același tip de îmbrăcăminte, dar cărora li s-a atribuit o etichetă de halat de pictor. Un obiect fizic identic a produs efecte psihologice total diferite, în raport cu semnificația simbolică pe care o antrenează.

Conceptele vestimentare se sprijină pe premisa că îmbrăcămintea are o încărcătură simbolică. Atunci când alegem să purtăm anumite articole vestimentare, însușim și trăsăturile psihologice aferente acestora. De exemplu, un costum ne conferă competență și autoritate, în timp ce un hanorac larg ne face să simțim confort și relaxare. Mai mult, o ținută veselă și colorată evocă o cu totul altă stare decât una mohorâtă și mată.

Atunci când starea noastră de spirit este una nefavorabilă, alegerile noastre vestimentare tind să se modifice. Tristețea pare să aibă un impact direct asupra garderobei noastre, determinându-ne să optăm pentru anumite tipuri de haine. Există o legătură între emoțiile noastre și modul în care ne îmbrăcăm, fenomen cunoscut sub numele de psihologia garderobei. În astfel de momente, oamenii apelează adesea la un stil vestimentar care reflectă starea lor internă.

Karen Pine, profesoară la Universitatea din Hertfordshire, a efectuat un studiu pe un eșantion de 100 de femei cu vârste cuprinse între 21 și 64 de ani, cercetând legătura dintre starea emoțională și alegerile vestimentare. În perioadele de fericire, participantele declarau că optează pentru hainele preferate, bine croite, care evidențiau silueta, confecționate din materiale luminoase și frumoase. În schimb, atunci când erau deprimate, acestea alegeau bluze largi și blugi.

96% dintre participantele la studiu de sex feminin considerau că vestimentația lor are un impact direct asupra nivelului de încredere în sine. Această relație nu este una subiectivă, ci mai degrabă una documentată și bidirecțională: starea afectivă a unei persoane determină opțiunile sale vestimentare, la fel cum alegerile vestimentare, la rândul lor, pot influența starea afectivă a acesteia.

Atunci când starea noastră de spirit este una de tristețe sau depresie, opțiunile noastre vestimentare tind să urmeze o anumită direcție:

În 1994, cercetătorii Boyatzis și Varghese au efectuat un studiu care a relevat că tonurile luminoase sunt adesea corelate cu sentimente pozitive. În contrast, tonurile întunecate, precum maro și negru, sunt asociate în mod obișnuit cu emoții negative, cum ar fi tristețea și furia. Atunci când oamenii traversează perioade dificile, opțiunea de a purta haine întunecate sau gri nu este o simplă coincidență. Mai degrabă, aceasta reflectă starea lor interioară și, în același timp, exprimă dorința de a se estompa în umbră, de a evita să fie observați.

Îmbrăcăminte spațioasă și lejeră constituie o alegere frecventă.
Confortul și protecția oferite de hainele largi, precum hanoracele și bluzele supradimensionate, sunt deosebit de importante în situații de anxietate sau depresie, permițând un sentiment de siguranță și confort.

Minimă cheltuială de energie caracterizează persoanele aflate în luptă cu depresia, care tind să opteze pentru portul de veșminte întunecate, prea largi sau uniforme, facilitând astfel o camuflare eficientă. Această atitudine nu poate fi considerată neglijentă, ci mai degrabă o strategie de autoapărare. Resursa de energie necesară luării deciziilor privind alegerea hainei este fie realocată, fie pur și simplu inexistentă.

Când starea noastră de spirit este una pozitivă, hainele pe care le alegem sunt o reflectare a acestui sentiment. Sentimentele noastre par să fie strâns legate de garderoba noastră. Într-un anumit sens, ceea ce purtăm poate chiar să influenteze starea noastră de fericire.

Starea noastră emoțională are un impact semnificativ asupra alegerilor noastre vestimentare, iar această relație poate fi observată și dintr-o perspectivă inversă. Atunci când ne simțim bine, hainele pe care le alegem nu numai că reflectă starea noastră de spirit, ci și o amplifică.

În anul 2025, un studiu intitulat „Influența Psihologică a Modei” a arătat că atunci când oamenii își aleg garderoba în funcție de imaginea pe care o au despre ei înșiși, acest lucru are un efect pozitiv asupra stimei de sine și a capacității de a face față situațiilor dificile.

Când hainele pe care le purtăm se aliniază cu cine suntem sau cu cine vrem să fim, creierul primește un semnal de coerență și asta se simte bine

. Astfel, se confirmă ideea că o îmbrăcăminte care reflectă personalitatea și valorile noastre poate avea un impact pozitiv asupra stării noastre psihice.

Se știe că culorile au un impact dovedit asupra noastră. În zilele întunecate, purtarea unor culori vii sau vibrante poate să ne îmbunătățească dispoziția. Nu este vorba despre un efect placebo, ci despre psihologia culorilor aplicate în garderobă:

roșul

stimulează energia și încrederea în sine,

galbenul

optimismul și creativitatea, în timp ce

albastrul

favorizează calmul și claritatea mentală.

Atunci când o persoană se simte relaxată, are tendința de a opta pentru o îmbrăcăminte care prioritizează confortul sporit, fiind confecționată din materiale extensibile și calde, cu un design comod care facilitează o libertate de mișcare totală.
Într-o stare de fericire și vitalitate, veșmintele devin un mijloc de auto-exprimare prin stilizări intenționate, mesaje, imagini sau desene care reflectă această dispoziție.

Se consideră că moda are efecte terapeutice, fiind o practică susținută de documente, și nu doar o expresie metaforică.

2024 a văzut publicarea unui articol intitulat „Fashion as Therapy”, care a explorat conceptul de „terapie prin modă”. Această abordare presupune alegerea intenționată a hainelor pentru a obține o stare emoțională specifică, care poate duce la o creștere a încrederii și la o reducere a stresului. Atunci când există o congruență între ținută și personalitate, acest lucru poate contribui la o reglare emoțională eficientă și la o exprimare autentică a sinelui.

Starea de spirit poate fi influențată pozitiv prin alegerea conștientă a hainelor, chiar și atunci când nu avem dispoziție. Universitatea din Hertfordshire a realizat studii care demonstrează că persoanele care suferă de depresie pot experimenta o îmbunătățire a stării de spirit prin purtarea de haine îngrijite.

Procesul nu are nimic de-a face cu magia, deoarece atunci când alegem hainele cu un anumit scop, creierul nostru primește un mesaj clar că respectiva zi merită atenție și efort.
Acest lucru ne face să fim conștienți și implicați în activitățile noastre.
Mai mult, există o variantă a noastră care se simte sigură și funcțională, iar prin îmbrăcarea intenționată, putem să o adoptăm în viața noastră de zi cu zi, într-un mod complet concret.

Portretul vestimentar reflectă starea interioară, iar îmbrăcămintea devine o prelungire a personalității. Modul în care ne prezentăm prin ceea ce purtăm poate fi o expresie a stărilor noastre psihice. Când suntem fericiți, tendința este de a opta pentru ținute mai luminoase și mai atente la detalii, în timp ce perioadele de tristețe se reflectă adesea într-un stil mai estompat și mai puțin preocupat de aspectul exterior.

Se face o distincție semnificativă între utilizarea dulapului cu haine ca o reflectare a sinelui și ca un mijloc de expresie.
Atunci când este folosit ca o reflectare, hainele reprezintă fidel starea emoțională a purtătorului: în perioade de tristețe, acestea tind să fie mai întunecate și mai ample, în timp ce în stări de fericire, sunt mai colorate și mai ajustate.
Această relație poate fi considerată pasivă, deoarece purtătorul nu face decât să reflecte starea sa interioară prin alegerea hainelor.

Funcționalitatea unui dulap de haine se manifestă activ atunci când autocontrolul devine esențial: se face o selecție conștientă a articolului vestimentar care urmează să fie purtat, cu scopul de a influența starea psihică, și nu doar de a o reflecta. Atunci când o persoană alege să poarte o anumită rochie, acest act nu este determinat de starea curentă de spirit, ci mai degrabă de dorința de a o modifica. De asemenea, rezultatele cercetărilor demonstrează că această abordare poate avea efecte pozitive, chiar dacă nu întotdeauna și nu imediat, și nici nu poate înlocui suportul profesional în situații critice. Însă, ca mijloc zilnic de influențare a stării psihice, această strategie este considerată una dintre cele mai accesibile și subestimate.

Îmbrăcămintea realizată cu atenție, folosind materiale respirabile, minimizează senzațiile neplăcute și starea de conștiență de sine. Atunci când alegem în mod conștient o ținută cu nuanțe care ne plac, confecționată dintr-un material care se simte plăcut pe piele, practicăm un mic gest de autoîngrijire cu impact dovedit asupra percepției noastre asupra zilei.

Despre tine, fără să fi necesitat vreodată un interviu, poate vorbi echipamentul tău vestimentar, oferind detalii interesante.

Se pot observa anumite modele distincte în ceea ce privește legătura dintre dispoziția mentală și opțiunile vestimentare, modele pe care experții în psihologie le-au catalogat ca fiind relevante.
Aceste tipare au fost identificate de psihologi ca fiind semnificative în relația dintre starea mentală a unei persoane și alegerile sale vestimentare.

Când oamenii experimentează depresia, tendința lor în ceea ce privește vestimentația devine una destul de previzibilă, caracterizată prin ținute similare, dominate de culori neutre sau închise, care necesită un efort minim și acordă prioritate confortului.
În astfel de situații, articolele de îmbrăcăminte precum hanoracele și blugii, confecționați din materiale moi, sunt adesea preferate.
Deși nu este o regulă care să se aplice în toate cazurile, cercetările au demonstrat în mod constant că acest pattern tinde să se repete.

Starea de îngrijorare se poate manifesta în două moduri opuse atunci când vine vorba de stilul vestimentar: pe de o parte, poate duce la o atenție excesivă pentru detalii și o ținută impecabilă, care servește drept protecție împotriva criticilor celorlalți; pe de altă parte, poate provoca o indecizie totală în ceea ce privește alegerea hainelor.

Uneori, o stima de sine scăzută duce la o tendință de a evita purtarea articolelor vestimentare favorite, sub pretextul că nu se consideră demn de a le purta sau că acestea nu sunt destinate pentru cineva ca mine.

Atunci când starea de spirit este una pozitivă, tendința este de a opta pentru ținutte care reflectă o energie pozitivă, caracterizată prin utilizarea unor culori mai vii și a unor accesorii care să completeze look-ul, fără a fi neapărat vorba despre piese mai formale ori mai costisitoare, ci mai degrabă despre o prezență mai accentuată a detaliilor.

Dulapul nostru reflectă starea noastră interioară fără să aibă o intenție conștientă. Atunci când ne alegem veșmintele în mod instinctiv, precum un anumit hanorac gri, ar trebui să ne oprim și să reflectăm nu numai la motivul pentru care am făcut acea alegere, ci și la mesajul pe care această decizie ni-l transmite.

Conform studiilor publicate în diverse reviste științifice, cercetătorii au explorat legătura dintre psihologie și modă.
Adam & Galinsky au arătat în Journal of Experimental Social Psychology (2012) că îmbrăcămintea poate influența cogniția umană, fenomen cunoscut sub numele de Enclothed Cognition.
De asemenea, Amekplenu a publicat un studiu relevant în Global Scientific Journal în anul 2024, în timp ce Chirico a abordat subiectul în Frontiers in Sustainability în 2025.
În plus, cercetătorii Boyatzis & Varghese au realizat un studiu în 1994 privind preferințele de culoare.
Alte instituții și organizații care au contribuit la cercetarea în acest domeniu includ Pine de la University of Hertfordshire, Evolve Psychiatry, Tides Mental Health și Brain Behaviour Research Foundation of India, precum și o echipă de cercetători de pe ResearchGate care a studiat fenomenul Wearing Black when feeling Blue în 2023, cu previziuni până în 2026.

COMENTARII / 0