Legătura dintre alimentație și sănătate este complexă, iar numeroasele variabile implicate fac dificilă înțelegerea detaliilor. Însă, odată cu progresele cercetării științifice, oamenii de știință reușesc să ofere clarificări tot mai precise, permițându-ne astfel să avem un control mai bun asupra sănătății noastre prin alegerile alimentare și de băutură.
O echipă internațională de cercetători a realizat recent un studiu care a scos la iveală câteva rezultate interesante legate de ceapă. Potrivit sursei Science Alert, cercetătorii au descoperit că persoanele care apreciază mirosul și gustul cepei prezintă un risc mai scăzut de a dezvolta diabet de tip 2 sau de a suferi de hipertensiune arterială.
Procesul de deducere a acestei concluzii a fost o incursiune fascinantă în domeniul geneticii, genetică care, potrivit cercetătorilor, poate conduce la identificarea unor legături mai credibile și mai precise între dietă și starea de sănătate, conform aceleiași surse.
Nu există citate
Citește șiLacrimile ar putea ajuta la depistarea tumorilor cerebrale, studiu nou
nu e cazul aici.
O abordare genetică inovatoare a permis cercetătorilor să descopere conexiuni mai clare și mai fiabile între obiceiurile alimentare și sănătatea umană.
Studiul efectuat scoate în evidență faptul că genele asociate percepției gustative și olfactive reprezintă instrumente promițătoare în cercetarea conexiunilor dintre dietă și patologii, contribuind astfel la fortificarea probelor științifice referitoare la legăturile cauzale din domeniul nutriției, după cum afirmă Daniel Hwang, epidemiolog genetician la Universitatea din Queensland, Australia.
„Acest lucru este important, deoarece avem nevoie de modalități mai bune de a înțelege modul în care alimentația influențează boli precum diabetul, bolile cardiace și cancerul.”
Într-o declarație, Daniel Hwang subliniază necesitatea unor abordări mai eficiente pentru descifrarea impactului dietei asupra unor afecțiuni precum diabetul, bolile cardiace și cancerul.
Cercetătorii au analizat datele a peste 160.000 de subiecți cu vârste între 37 și 73 de ani, colectate dintr-o bază de date britanică de cercetare medicală care include atât informații genetice, cât și date despre obiceiurile alimentare ale participanților.
Această cercetare a scos la iveală 96 de preferințe alimentare și sute de legături între acestea, pornind de la datele extrase.
Rezultatele au fost obținute prin studierea unei baze de date de cercetare în domeniul sănătății din Marea Britanie.
În urma cercetării, s-au descoperit 325 de gene asociate cu percepția gustului și mirosului, precum și 140 de tipuri de alimente care pot influența preferințele alimentare. O conexiune deosebit de interesantă a fost găsită între preferința pentru ceapă și o anumită variantă a genei OR2T6, care codifică receptorul olfactiv. Această legătură a fost observată după ce oamenii de știință au examinat variantele genetice asociate cu preferința pentru anumite alimente, printre care usturoi, grepfrut, hrean sau wasabi, fasole mare și adăugarea de sare în mâncare.
Legătura dintre preferința pentru ceapă și genetică a fost ulterior validată cu ajutorul unei baze de date restrânse de cercetare, care includea persoane cu vârste între 25 de ani. Această confirmare demonstrează că respectiva variantă genetică reprezintă un indicator al înclinației spre ceapă, indiferent de categoria de vârstă. Faptul că genele noastre sunt determinate încă de la naștere și nu sunt condiționate de opțiunile privind stilul de viață sau de factorii de mediu care au impact asupra stării de sănătate este unul important.
Diabetul poate duce la schimbări în alimentația unei persoane, însă nu poate influența genele moștenite. Cercetătorii au stabilit o conexiune și apoi au analizat separat datele genetice pentru a stabili o legătură între varianta genetică OR2T6 și rezultatele stării de sănătate.
În mod surprinzător, rezultatele cercetării indică o legătură între consumul de ceapă și reducerea riscului de a dezvolta anumite afecțiuni medicale.
Hipertensiunea arterială și diabetul de tip 2 sunt două dintre condițiile a căror probabilitate de apariție scade.
Procesul utilizat de cercetători se bazează pe randomizarea mendeliană, o tehnică ce implică folosirea variantelor genetice stabile drept indicatori pentru informații auto-raportate precum obiceiurile alimentare, care pot fi nesigure și supuse modificărilor în timp.
Hwang afirmă că cercetarea nutrițională care utilizează randomizarea mendeliană este în continuă expansiune, oferind clarificări privind efectele cauzale ale consumului anumitor alimente, precum și cafea, alcool și lapte. Această abordare științifică vine în sprijinul elucidării unor posibile confuzii inițiale legate de impactul dietei asupra stării de sănătate, atunci când anumite asocieri nu sunt suficient de clare.
Dificultățile în cercetarea privind obiceiurile alimentare sunt încă o provocare pentru oamenii de știință, potrivit lui Hwang, care afirmă:
„În ciuda acestor progrese, analizele prin randomizare mendeliană privind alimentele și obiceiurile alimentare rămân o provocare din cauza dificultăților în identificarea unor markeri genetici valabili care să reflecte în mod fiabil ceea ce mănâncă oamenii”
.
Astfel, Hwang subliniază importanța găsirii unor indicatori genetici credibili.
Gătitul acasă poate fi rapid și sănătos, după cum susțin bucătari experimentați, care au venit și cu câteva recomandări în acest sens.
Legătura dintre preferințele alimentare și genetică pare să se întărească, potrivit cercetătorilor care au investigat genele asociate cu gustul și mirosul.
Acești cercetători propun genetica drept o posibilă explicație pentru preferințele noastre alimentare, deoarece gustul și mirosul sunt factori cheie în determinarea a ceea ce ne place să mâncăm.
În acest context, studiul acestor gene ar putea dezvălui secretele legate de motivul pentru care anumite alimente ne plac mai mult decât altele.
În prezent, legătura dintre preferința pentru ceapă și rezultatele îmbunătățite pentru sănătate nu constituie încă o relație de cauză-efect directă.
Studiul în cauză necesită confirmare suplimentară prin investigații efectuate pe eşantioane mai ample și mai eterogene pentru a stabili legături directe sau implicații medicale certe. Însă compușii bioactivi prezenți în ceapă ar putea juca un rol semnificativ în această direcție de cercetare.
Dar există ceva ce merită investigat aici
, potrivit experților, care consideră că rezultatele obținute până în prezent sunt promițătoare.
Abordarea inovatoare a cercetătorilor, centrată pe gust și miros, este testată în mod deosebit pentru a confirma eficacitatea sa. În ciuda faptului că un singur produs alimentar a prezentat rezultate remarcabile în urma evaluării, acest rezultat izolat oferă anumite avantaje, deoarece indică faptul că metoda de analiză este suficient de solidă pentru a sublinia exclusiv conexiunile semnificative.
Anumite tipare alimentare lipsite de echilibru sunt considerate a fi cauza a aproximativ 11 milioane de decese anticipate în fiecare an. Această cifră reprezintă o consecință majoră a ingestiei excesive de băuturi zaharoase și a consumului redus de produse precum fructele și legumele. O creștere a numărului de cercetări în acest domeniu ar putea conduce la identificarea unor soluții eficiente pentru combaterea acestui fenomen.
Potrivit cercetătorului Hwang, determinarea legăturii dintre un anumit aliment și o boală specifică constituie o provocare majoră în domeniul epidemiologiei nutriționale.
„Am creat un cadru bazat pe genele gustului și mirosului pentru a ajuta oamenii de știință să înțeleagă mai bine modul în care dieta contribuie la apariția bolilor cronice.”
Această afirmație subliniază importanța înțelegerii rolului dietei în dezvoltarea bolilor cronice.
În acest context, abordarea inovativă propusă de Hwang vizează sprijinirea cercetătorilor în investigarea acestor legături complexe.
„Nu toate alimentele au nevoie de frigider”
, spun experții.
Produsele care nu trebuie păstrate la rece trebuie identificate și depozitate corespunzător.
Pentru aceasta, este necesar să fie luate în considerare recomandările nutriționiștilor și să fie respectate regulile de organizare a spațiului de depozitare.
nu este un paragraf ci doar un titlu asha ca mai jos
Organizarea corectă a alimentelor în frigider este esențială pentru menținerea prospețimii și siguranței acestora.
Există reguli clare pentru amplasarea diferitelor tipuri de produse pe rafturile frigiderului.
Lista alimentelor care nu necesită păstrare la temperaturi scăzute este, de asemenea, importantă și trebuie să fie luată în considerare.
Pentru a evita contaminarea și alterarea produselor, trebuie respectate recomandări stricte privind depozitarea corectă, spun experții în nutriție.
„Nu toate alimentele au nevoie de frigider”
.
Produsele care nu trebuie păstrate la rece trebuie identificate și depozitate corespunzător, ținând cont de recomandările nutriționiștilor.
COMENTARII / 0