Chipul ei apare pe coperțile revistelor. Fanii se înghesuie în magazinele online pentru a-i cumpăra ținutele. La evenimentele oficiale, mulțimi uriașe așteaptă în căldura sufocantă pentru a o zări pe această femeie venerată pentru „demnitatea, frumusețea și aura sa regală”, relatează The Guardian.
Prințesa Aiko, în vârstă de 24 de ani, este cea mai cunoscută figură a familiei imperiale japoneze, însă, conform prevederilor legale, nu va ocupa niciodată poziția de împărăteasă. Pe măsură ce numărul de membri ai familiei regale scade, tot mai mulți japonezi se întreabă de ce.
În ultimii ani, dezbaterile s-au amplificat odată cu transformarea Aiko, singurul copil al împăratului Naruhito și al împărătesei Masako, dintr-o elevă timidă de școală primară într-o tânără care se simte în largul ei în fața publicului și a presei.
Citește șiAlte 20 de milioane de ucraineni vor pleca în Europa, dacă Rusia câștigă războiul, spune Volodimir Zelenski
Potrivit unei legi adoptată cu aproape 140 de ani în urmă, femeilor le este interzis să urce pe Tronul Crizantemei din Japonia. Totuși, această restricție nu se aliniază cu susținerea publică pentru reforme care ar permite unei femei să devină împărăteasă și ar preveni o criză iminentă de succesiune.
Familia imperială se confruntă cu aceleași schimbări demografice care influențează restul națiunii. În ultimele trei decenii avea 30 de membri; în prezent există doar 16, dintre care numai cinci sunt de sex masculin.
Populația japoneză susține această schimbare, indiferent de orientarea lor politică. În aprilie, ziarul Mainichi Shimbun a realizat un sondaj în care 72% dintre respondenți au exprimat sprijin pentru ideea ca o femeie să ocupe tronul, în timp ce doar 10% s-au opus.
Presiunile pentru revizuirea legii de succesiune, care stabilește că doar bărbații pot prelua tronul, adoptată în 1947 și inspirată de normele din era Meiji din 1889, cresc. Aceste presiuni obligă guvernul conservator, condus de Sanae Takaichi, să se ocupe de deficitul de succesor mascul la tronul imperial, care există de 1.500 de ani.
În prezent, succesiunea regală se reduce la trei indivizi masculini: fratele mai tânăr al împăratului Naruhito, cunoscut ca prințul moștenitor Akishino; nepotul său, prințul Hisahito; și unchiul împăratului, prințul Hitachi, care are 90 de ani.
Dacă prințul Hisahito, student în vârstă de 20 de ani și primul băiat născut în familia imperială în ultimele patru decenii, nu va avea un fiu, linia de succesiune se va întrerupe în decursul unei generații.
Guvernele anterioare au încercat să soluționeze problema succesiunii prin elaborarea unor proiecte de lege care ar fi promovat egalitatea de gen în cadrul exclusivist al palatului imperial din Tokyo, însă presiunea exercitată de deputații conservatori și nașterea lui Hisahito în 2006 au întrerupt brusc această dezbatere.
Takaichi a provocat indignare în această vară, când partidul ei și partenerii săi conservatori au forțat adoptarea unor modificări legislative care asigură succesiunea exclusiv masculină pe termen întreg.
La sfârșitul acestei luni, noile reglementări vor intra în vigoare, permițând femeilor să-și mențină statutul regal în urma unei căsătorii cu persoane nelegate de familia regală. În plus, acestea vor readuce la statutul regal descendenții de pe linia masculină care aparțin celor 11 ramuri colaterale ale familiei, separate de casa imperială după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.
În teorie, asta înseamnă că o rudă masculină îndepărtată ar putea fi „adoptată” în sânul familiei, cu condiția să fie necăsătorit și să aibă peste 15 ani. Dacă se căsătorește și soția lui dă naștere unui fiu, acel copil ar intra atunci în linia de succesiune.
Destinul familiei imperiale japoneze a captat atenția internațională. În 2024, Comitetul ONU pentru drepturile femeilor a cerut guvernului japonez să autorizeze numirea unei femei pe tronul imperial. Capitala Tokyo a respins această solicitare, etichetând-o ca fiind „regretabilă” și „inadecvată”, susținând că succesiunea regală este o problemă de „identitate națională fundamentală”.
ONU și percepția publică din Japonia s-au confruntat cu rezistența ideologică conservatoare promovată de Takaichi, prima femeie prim‑ministru a Japoniei.
În cadrul dezbaterii privind revizuirea legii succesiunii, ea le-a spus parlamentarilor: „Faptul istoric fără precedent că linia imperială s-a menținut pe linie masculină timp de 126 de generații constituie fundamentul autorității și legitimității împăratului”.
Takaichi a subliniat că schimbările au urmărit exclusiv a calmat criza de succesiune, fără a soluționa dezbaterile privind împărătesele.
Cu toate acestea, profesorul Makoto Okawa, specialist în genealogia imperială și în regulile de succesiune a tronului, afiliat la Universitatea Chuo din Tokyo, a susținut că noul amendament
„indică în mod clar menținerea succesiunii pe linie masculină”
.
Deși popularitatea Aiko crește, aceasta ar putea conduce la o reevaluare a situației, în contextul în care
„sentimentul tot mai puternic de neliniște în rândul opiniei publice cu privire la excluderea unei persoane de la posibilitatea de a succeda la tron doar pentru că este femeie”
.
În Japonia, numeroși observatori au urmărit evoluția prințesei Aiko de la copilărie. În întâlnirile diplomatice și oficiale recente, calmul, demnitatea și grația manifestate de ea au consolidat sprijinul masiv al publicului. Majoritatea o percep ca o personificare a viziunii împăratului Naruhito privind rolul împăratului ca simbol al națiunii, care se menține aproape de popor, și o consideră un agent al continuării acestei viziuni.
Jin, care conduce un cont de Instagram dedicat prințesei Aiko, a declarat că guvernul a omis să țină cont de consensus copleșitor care susține modificarea legii succesiunii, lege care permite doar bărbaților să ocupe tronul. În opinia ei, Aiko este mult mai potrivită să preia tronul de la tatăl său.
„Ea este singura descendentă directă a împăratului, iar caracterul și demnitatea ei sunt de cea mai înaltă calitate. Aiko este, fără îndoială, o persoană demnă să fie un simbol al Japoniei”.
Aiko, viitoarea potențială a familiei imperiale, nu va fi prima femeie care să ocupe tronul. În Japonia, numărul de regine de sex feminin a ajuns la opt, iar atribuția lor principală a constatat că păstreau linia imperială până la apariția unui succesor masculin. Cea mai recentă dintre aceste regine a fost Go-Sakuramachi, care a domnit în perioada 1762–1770.
Membrii familiei regale japoneze, cărora le este interzis să se pronunțe asupra problemelor politice, au folosit un limbaj caracteristic, plin de nuanțe, pentru a-și exprima nemulțumirea față de situația actuală.
În cadrul unei conferințe de presă din luna iunie, împăratul a declarat, referindu-se la dezbaterea din parlament privind succesiunea: „Sper ca discuțiile privind modalitatea de a asigura numărul membrilor familiei imperiale… să se bucure de înțelegerea poporului”.
Akishino, fratele său mai mic, a continuat, aducând în atenție reporterilor:
„Este important ca societatea să continue să progreseze… Cred că datoria familiei imperiale este să acționeze în conformitate cu cerințele societății… Nu cred că există vreo diferență între femei și bărbați”.
Împăratul, strategiile de adopție și o prințesă care nu va prelua tronul: viitorul incert al celei mai vechi monarhii de succesiune
Prințesa Aiko, fiul unic al împăratului Japoniei, va lucra la Crucii Roșie după terminarea studiilor.
COMENTARII / 0