Cercetător german descifrează secretul busolei interne a creierului uman

Christian Doeller, cercetător la Institutul Max Planck pentru Științe Cognitive și ale Creierului din Leipzig, consideră că creierul nostru are o capacitate duală: pe lângă...

Christian Doeller, cercetător la Institutul Max Planck pentru Științe Cognitive și ale Creierului din Leipzig, consideră că creierul nostru are o capacitate duală: pe lângă faptul că ne permite să ne deplasăm și să ne orientăm în spațiu, el funcționează și ca un sistem complex de organizare a gândurilor și cunoștințelor noastre. În cadrul studiilor, subiecții sunt supuși unui scanner cerebral și li se cere să îndeplinească diverse sarcini într-un mediu virtual creat special pentru aceste experimente, similar unui joc electronic. De pildă, li se solicită să conducă un taxi virtual printr-un oraș simulat și să transporte pasageri de la un loc la altul. Aceste informații au fost relatate de Euronews.

Când participanții la studiu se deplasează prin orașul virtual, oamenii de știință observă cu atenție procesele cerebrale pentru a descifra mecanismul de stocare a datelor și de procesare a deciziilor.

Înțelegerea interconexiunii dintre capacitatea de orientare, procesele mnemonice și achiziția de cunoștințe reprezintă un subiect de interes major.

Citește șiUn mecanic polonez a desfăcut bucată cu bucată cutia de viteze hibridă de pe Dacia și Renault. Ce a descoperit

Rezultatele cercetărilor arată că mecanismele cerebrale responsabile de orientarea spațială sunt strâns legate de procesele de organizare a memoriei și a cunoștințelor.
Doeller oferă o explicație detaliată, și anume că oamenii tind să utilizeze strategii bazate pe spațiu pentru a structura informațiile, inclusiv în activitățile zilnice.
De pildă, atunci când organizează documente sau notițe în spațiu fizic, oamenii reflectă, de fapt, conexiunile existente între idei și concepte.

O abordare similară a fost descrisă de sociologul Niklas Luhmann, care a structurat aproximativ 90.000 de notițe ale sale într-o „cutie de fișe”, considerată de cercetători o reflectare a funcționării creierului uman. Funcționarea creierului în procesul de navigație este, potrivit lui Doeller, activată atunci când oamenii utilizează spațiul pentru organizarea informațiilor și stocarea datelor.

Oamenii de știință au realizat o descoperire semnificativă referitoare la existența unor celule specifice numite „grid” în creierul uman. Celulele „grid” au fost identificate anterior la unele specii animale, însă această novedate confirmă prezența lor și la oameni. Această descoperire are potențialul de a avansa cunoașterea modului în care creierul nostru procesează informațiile spațiale.

Cercetările lui Doeller au înregistrat un progres semnificativ în anul 2010, moment în care, împreună cu echipa sa, a reușit să descopere anumite semnale cerebrale specifice acelui fenomen cunoscut sub numele de „celule grid”. Aceste celule neuronale au un rol esențial în capacitatea de orientare spațială. Astfel de celule fuseseră deja identificate la rozătoare, însă rezultatele publicate în prestigioasa revistă Nature au arătat că oamenii utilizează un mecanism asemănător pentru a-și reprezenta poziția și orientarea în cadrul unui anumit mediu.

Studiile au arătat că activitatea acestor celule specifice poate fi înregistrată cu ajutorul tehnicii de imagistică prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI) în situațiile în care subiecții se deplasează prin medii virtuale.

Se deschid noi căi de investigație în domeniul respectiv.

Profesorul Doeller și echipa sa studiază actualmente implicațiile sistemului de navigație cerebral în diverse procese mentale. Deciziile, controlul acțiunilor și învățarea sunt examinate îndeaproape. O linie de cercetare promițătoare se axează pe felul în care creierul gestionează interacțiunile sociale. În cadrul acestor investigații, doi subiecți realizează concomitent o sarcină mentală, fiind fiecare monitorizați separat prin scanner cerebral.

Nu există detalii suplimentare despre rezultatele cercetării.

Însă, sincronizarea sistemelor de scanare și evaluarea activității cerebrale simultane ridică dificultăți tehnice considerabile. Acestea ar putea furniza perspective inedite asupra metodelor de învățare și colaborare umană.

Un prestigios premiu a fost acordat pentru contribuții remarcabile în domeniul studierii creierului, Premiul Leibniz, care recunoaște cercetările de excepție în această arie. Cercetările premiate au deschis noi direcții în înțelegerea funcționării creierului.

O recunoaștere majoră a fost acordată lui Christian Doeller pentru elucidarea proceselor cerebrale, sub forma Premiului Gottfried Wilhelm Leibniz.
Această distincție este considerată una dintre cele mai prestigioase în domeniul științific german.
Acest premiu reprezintă o oportunitate semnificativă pentru cercetător, care vine însoțit de o sumă de 2,5 milioane de euro, și îi va permite să extindă proiectele actuale și să dezvolte investigații mai detaliate.
În paralel, Institutul Max Planck conduce cercetări clinice, printre care studii asupra fazelor inițiale ale bolii Alzheimer și impactului neurologic al Long Covid.
Până în prezent, rezultatele acestor studii nu au fost făcute publice.

COMENTARII / 0