Una dintre cele mai spectaculoase cetăți medievale din Transilvania a fost restaurată printr-o finanțare asigurată din fonduri europene. Pentru Cetatea Nobiliară de la Colțești, județul Alba, Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a însemnat scoaterea din anonimat și includerea în circuitul turistic. Monumentul istoric, vechi de 700 de ani, se află într-o zonă deja foarte cunoscută din centrul Transilvaniei, unde ajung anual peste 100.000 de turiști.
Colțești este un sat cu circa 500 de locuitori, parte componentă a comunei Rimetea, singura din Alba unde populația maghiară este majoritară, în procent de 85%. Spre deosebire de satul care dă și numele comunei, Colțești nu a cunoscut o dezvoltare turistică atât de accentuată. Era cunoscut pentru cetatea nobiliară, aflată în stare de degradare și cu un acces relativ dificil. Fondurile europene alocate prin PNRR au oferit o șansă nesperată, monumentul din Colțești fiind inclus în „Ruta Cetăţilor”, alături de obiective similare din Sighişoara, Sarmizegetusa, Oradea şi Braşov, pentru a primi finanțare în scopul restaurării.
Cetatea înainte de restaurare. Sursa foto: Facebook / Județul AlbaParte din identitatea locului
Citește șiBrașovul caută mii de muncitori din Asia / Peste 5.000 de angajați străini au venit în primele 6 luni ale anului / Cele mai căutate posturi: manipulant de mărfuri, lucrător comercial, ajutor de bucătar și curier
La Colțești, lucrările au durat aproximativ doi ani și s-au finalizat prin semnarea documentelor de recepție, pe 21 august 2026. Costurile totale, ce au presupus și restaurarea unei alte clădiri istorice din sat, s-au ridicat la aproape două milioane de euro. Cetatea restaurată poate fi deja vizitată de turiști. Este situată la circa doi kilometri de sat, pe coama unui deal abrupt și stâncos, la 700 de metri altitudine. Un loc de belvedere amenajat în exteriorul construcției oferă o imagine de ansamblu inedită asupra satului și a Văii Aiudului, cu masivul Piatra Secuiului din Munții Trascău în fundal. Proiectul a vizat și reabilitarea drumului de acces, astfel că acum se poate ajunge cu autoturismul până la baza dealului. Au fost amplasate scări de metal ce permit accesul chiar și în turnul înalt de 20 de metri.
Fotografia a fost realizată în timpul recepției și a fost publicată de Primăria Rimetea.
„Această cetate aparține, în primul rând, comunității. Este parte din identitatea noastră și trebuie să rămână un loc de care comunitatea să fie mândră. Pentru lucrările de reabilitare și punerea în valoare au fost alocate peste 9,6 milioane de lei. Finalizarea proiectului este importantă și din punct de vedere turistic. Suntem o zonă turistică și încercăm să ținem turiștii cât mai mult în comună pentru că asta aduce beneficii tuturor. Acum le putem oferi un nou obiectiv frumos care să poată fi vizitat”, a spus primarul comunei Rimetea, Szilárd-Levente Deák-Székely. Potrivit acestuia, lucrările au urmărit păstrarea caracterului istoric al ansamblului și crearea unor condiții care să permită accesul publicului. Prin același proiect a fost reabilitat și conacul Thorotzkay-Rudnyánszky, din Colțești, imobil care are, de asemenea, o funcțiune turistică după finalizarea intervențiilor. Conacul a fost transformat într-un centru de informare turistică și spațiu expozițional, urmând să ofere vizitatorilor informații despre patrimoniul local. Expoziția este în curs de realizare, iar la final, accesul se va realiza în baza unui tarif modic.
Un istoric ce se întinde pe 700 de ani
Cetatea Nobiliară de la Colţeşti a fost construită după anul 1296 de vicevoievodul Thorotzkay din Trascău, ca și cetate locuibilă şi de refugiu, după o invazie a tătarilor în zonă. Pe turnul nordic, înalt de aproximativ 20 de metri, se păstrează o inscripţie care menţionează că familia Thorotzkay a construit castelul la începutul secolului al XIV-lea. În anul 1470, cetatea a fost confiscată de regele Matias Corvin şi dată voievodului Transilvaniei. În 1510 a revenit nobililor de Trascău (Thorotzkay), iar în 1514 a fost devastată de ţăranii conduşi de Gheorghe Doja. La începutul secolului al XVIII-lea, familia nobiliară care deținea cetatea și care se opunea anexării Transilvaniei a fost învinsă de către trupele imperiale austriece, iar construcția a fost distrusă în cea mai mare parte.
În anul 1868, istoricul Orbán Balázs a pus la dispoziție o hartă ce marchează trei etape ale construcției cetății:
Din secolul al XIV-lea se evidențiază cea mai veche secțiune a cetății, incluzând bastionul nordic și zidul vestic, care are înălțimea de șapte metri și grosimea de 2,30 metri; de asemenea, bastionul pătrat estic a lăsat în prezent doar un mic colț. Se consideră că constructorul acestei părți a fost Thoroczkay Ehellós I.
Secțiunea sudică a fortăreței se remarcă prin faptul că a fost construită în secolul al XV-lea și include spații mai extinse, o sală dedicată cavalerilor, un balcon și ferestre mai largi. Alături de curțile interioare, aceasta asigurase locuitorilor un nivel de confort aproape de lux, în conformitate cu standardele epocii respective.
În 1704, austriecii au demolat cetatea, iar familia s-a mutat în sat, instalându-se în conacele deținută de ei.
Destinația anului 2025 la categoria „Sate de poveste”
Rimetea, comuna care cuprinde cele două sate pitorești situate în depresiunea Munților Trascău, a fost nominalizată ca „Destinația anului 2025” în categoria „Sate de poveste”. Statisticile indică faptul că, în fiecare an, peste 100.000 de turiști vizitează zona. Înainte de pandemie, majoritatea vizitatorilor proveneau din Ungaria, însă acum 60-70% dintre cei care sosesc sunt români. Renumele localității se datorează peisajului impresionant, caselor monument istorice pictate în alb cu geamuri verzi, istoriei minerești a regiunii și varietății de trasee pentru drumeții, fie pe jos, fie cu bicicleta.
Este una dintre cele mai pitorești zone rurale din România, atrăgând vizitatori din întreaga lume care doresc să se bucure de un colț de istorie și natură autentică. O cameră dublă în cadrul unei pensiuni situate într-o casă veche de peste un secol are un preț de aproximativ 400 lei, inclusiv mic dejun. Procentul de ocupare al spațiilor de cazare depășește 80% pe tot parcursul sezonului turistic, care se desfășoară din mai până în octombrie. În prezent, aproximativ 1.000 de locuitori ai comunei își susțin viața exclusiv prin activități turistice.
Străzile sunt, cu excepția drumului județean care traversează localitatea, pietruite, ceea ce contribuie din plin la farmecul satului, care păstrează o alură medievală. „Comuna se întreține într-un procent destul de mare din turism, pentru că sunt foarte multe pensiuni. Doar în satul Rimetea avem 55 de pensiuni, iar cei care nu sunt proprietari lucrează la aceste pensiuni, deci sunt și angajați”, spune primarul Deák-Székely Szilárd-Levente.
Un punct de atracție major pentru pasiunea pentru drumeții este masivul Piatra Secuiului, care veghează asupra satului cu o înălțime de peste 1.100 de metri. Această formă calcaroasă este traversată de o „râpă“, iar în perioada de la mai până în septembrie, soarele se ridică de două ori în direcția vestică. Zona nordică, mai jos, este cunoscută sub numele de „Colţii Trascăului” și găzduiește ruinele unei fortărețe medievale.
Minerit, agricultură și turism
Zona a cunoscut o dezvoltare puternică începând cu secolul al XIII-lea, ca urmare a minerilor germani aduşi aici pentru extracția și prelucrarea fierului, devenind unul din principalele centre miniere din Transilvania. Minereul de fier era scos din minele săpate în munţi cu unelte rudimentare, apoi era transportat în vale, unde era ars în furnale, obţinându-se „pita de fier”, care mai apoi era prelucrată cu ajutorul ciocanelor acţionate de forţa apei. Astfel se obțineau obiectele din fier atât de necesare în agricultură, dar şi în gospodării, care erau vândute atât în Transilvania, cât și în alte zone ale Europei.
Galerii de extracție a minereului de fier s-au păstrat până în prezent, existând chiar și un traseu turistic pentru vizitarea acestora. În secolul al XV-lea, la Rimetea funcţionau 16 furnale, dar în secolele următoare, când zăcămintele de fier sunt epuizate, minele de fier şi fabricile se închid, iar localitatea decade, devenind preponderent agricolă. Uneltele minerilor şi ale fierarilor sunt, în prezent, piese de muzeu, fiind expuse la Muzeul Etnografic din incinta Primăriei Rimetea. Comuna a renăscut după aderarea României la Uniunea Europeană, devenind o atracție turistică importantă pentru această parte a țării.
COMENTARII / 0