China accelerează roboții umanoizi pentru luptă, de la box la război

În cadrul Jocurile Mondiale ale Roboților Umanoizi, desfășurate în Beijing în luna trecută, mașinile au realizat sărituri, au luptat în ringul de box și au executat coregrafii de dans. Certaine dintre ele au parcurs 100 de metri la viteze superioare celor lui Usain Bolt. Publicul a aplaudat îmbunătățirile continue ale performanțelor roboților, dar și momentele lor amuzante, potrivit Reuters.

Roboți pe terenul de luptă?

În doar două zile de la încheierea evenimentului, publicația oficială a armatei chineze a formulat concluziile sale. Aceasta a încurajat cercetătorii să sporească viteza de transfer a tehnologiilor de ultimă generație din laboratoare către poligoanele militare de antrenament pentru „luptătorii” roboți.

Citește șiCum arată calculatorul din aur masiv de 24 de carate care cântărește 13 kilograme și costă 1,7 milioane de dolari

Instituțiile din sectorul militar al chineze intensifică studiile privind aplicațiile combative ale roboților umanoizi, concentrându-se în special pe posibila lor implementare în timpul conflictelor armate.

Instituțiile militare au început să efectueze teste cu roboți umanoizi, analizând cerințele de pe câmpul de luptă și modul în care aceștia ar putea opera alături de trupe umane. În acest domeniu, cercetările au dobândit o intensitate crescută în ultimele doi ani.

Investigările legate de construirea roboților de luptă se află în fază de expansiune completă.

Cercetările chineze în domeniul apărării robotizate subliniază cât de rapid evoluează tehnologiile militare la nivel global. În războiul ruso-ucrainean, dronele semiautonome care utilizează inteligenţa artificială pentru navigaţie şi ţintire au transformat operaţiunile de recunoaştere şi atac, în timp ce roboţii transportă provizii şi recuperează răniţii.

Într-un raport precedent, Reuters a evidențiat inițiativele Chinei de a învăța din războiul ruso-ucrainean, considerat cel mai sângeros conflict armat în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.

„A merge acolo unde nu vrem ca oamenii să meargă este unul dintre cele mai convingătoare motive pentru a dezvolta roboţi”, spune Dennis Hong, profesor de inginerie mecanică şi aerospaţială la UCLA. „Dacă pierderea unui robot înseamnă evitarea pierderii unei vieţi umane, atunci robotul poate deveni sacrificabil”, adaugă profesorul.

Roboții au, la fel ca și ei, limitări.

Cu toate acestea, roboții necesită cantități mari de energie și, în prezent, nu sunt considerați siguri în afara scenariilor demonstrative controlate. În zonele de conflict, variabilele multiple pot testa abilitățile roboților în moduri neașteptate, spune Aaron Johnson, profesor de inginerie mecanică la Universitatea Carnegie Mellon.

Ministerul de Apărare al Chinei și Universitatea Națională de Tehnologie a Apărării (NU

Reuters nu a identificat până în prezent indicii că Beijingul ar fi lansat vreun robot umanoid înarmat în interiorul oricărei unități operaționale a armatei chineze.