China încercă să influențeze Iranul după atacurile Houthi Bab el-Mandeb

China a solicitat în mod privat Teheranului să participe la contracararea rebeliilor Houthi din Yemen, după ce Arabia Saudită a adresat Beijingului un apel în urma atacului militar al grupării susținute de Iran din săptămâna precedentă, conform a trei surse iraniene, citate de Reuters.

Riadul a solicitat sprijin din partea Chinei după ce grupul houthi a realizat avansuri semnificative de-a lungul coastelor Mării Roșii și în apropiere de strâmtorile Bab el-Mandeb, mișcări ce au amplificat vulnerabilitatea exporturilor de petrol și a traficului maritim saudit, potrivit surselor.

China a ridicat în public cererea de a se reține, de a purta dialog și de a readuce siguranța navigației; însă mesajul său confidențial a depășit aceste solicitări, au declarat autoritățile.

Citește șiCum se pregătește Iranul pentru eventuale atacuri ale SUA: „Republica Islamică ar putea ieși din impasul în care s-a băgat”

Beijingul urmărește ca Iranul să valorifice influența sa asupra grupării houthi pentru a împiedica escaladarea conflictului pe rutele energetice pe care

Informațiile obținute din discuții, men

Teheranului a răspuns, potrivit surselor, că stabilitatea și pacea în regiune depind de încheierea războiului condus de SUA și Israel împotriva Iranului.

Potrivit a trei surse iraniene, autoritățile chineze nu au lansat avertismente clare și nu au menționat că Beijingul ar vrea să aplice presiuni economice asupra Teheranului în cazul în care acesta nu valorifică influența sa asupra houthilor.

În urma unei cereri din partea Reuters pentru a oferi un comentariu asupra acestui subiect, Ministerul chinez de Externe a susținut:

„China nu dorește ca tensiunile regionale să se extindă și mai mult în Yemen și Marea Roșie. Escaladarea instabilității regionale nu este în interesul niciunei părți”

„Suveranitatea și securitatea tuturor țărilor ar trebui respectate, iar facilitățile vitale pentru traiul oamenilor nu trebuie să fie vizate. China solicită încetarea acțiunilor care complică și mai mult situația și îndeamnă la rezolvarea problemelor prin dialog și negociere”, a precizat acesta.

China a fost partenerul comercial de top al Iranului de peste un deceniu și continuă să fie principala sursă de cumpărare a petrolului său. În anul 2025, achizițiile efectuate de 80% din exporturile maritime de petrol ale Iranului, echivalentul unei medii de aproximativ 1,4 milioane de barili pe zi, au fost confirmate de analiza firmei și de datele Kpler. Mai bine de un deceniu a marcat această relație comercială dominantă.

Rebeliile houthi, care au apărut în anii 1990 ca opoziție la influența religioasă sunnită a Arabiei Saudite în Yemen, sunt echipate, instruite și susținute financiar de Iran, conform surselor iraniene și occidentale, și aparțin Axa de Rezistență, o structură anti-occidentală și anti-Israel.

Dilema Chinei

Conform a trei surse iraniene, nu se știe dacă Teheranul va răspunde la îngrijorările ridicate de Beijing.

În ciuda altor aspecte, legătura deține o importanță economică și strategică considerabilă pentru Iran, fiindcă țara continuă să fie supusă unor tensiuni din partea SUA, au precizat oficialii.

China se găsește printre puținele state cu capacitatea de a furniza fonduri pe care Teheranul le solicită pentru a întări industria petrolieră și a diminua presiunea economică, afectată de război și sancțiuni.

În anul 2023, China a exercitat o influencă diplomatică, facilitând un acord care a restabilit legăturile dintre Iran și Arabia Saudită după ani de ostilitate.

Această influență are însă limite. Criticii din Iran s-au plâns de nivelul relativ modest al comerțului și investițiilor chineze în afara petrolului de când cele două țări au semnat un pact de cooperare pe 25 de ani în 2021, în special în comparație cu angajamentele tot mai mari de investiții ale Chinei în statele arabe din Golf.

China continuă să fie un element pe care Teheran nu îl poate neglija, însă două surse iraniene au subliniat că interesele Beijingului reprezintă doar una dintre numeroasele considerații. Deciziile Iranului se bazează pe priorități strategice, economice și politice care concurează.