China a demonstrat în <
Dintre cele patru, Două au fost de natură privată, iar fiecare dintre ele a realizat cu succes scopurile stabilite.
Patru misiuni au fost lansate într-un interval de doar 45 de ore, între 15 și 17 septembrie.
Surse: Space.com.
Prima dintre aceste misiuni a fost lansată marţi, 15 septembrie, la ora 06:26 GMT, când compania din Beijing LandSpace a lansat o rachetă Zhuque-2E de la Centrul de Lansări de Sateliţi Jiuquan din nord-vestul Chinei.
Racheta Zhuque-2E, care foloseşte un combustibil format dintr-un amestec de metan lichid şi oxigen lichid, la fel ca şi megaracheta Starship a companiei SpaceX, a trimis 10 sateliţi pe orbita joasă a Pământului (LEO) pentru extinderea constelaţiei Qianfan („O mie de vele”) pentru internet de mare viteză. Această constelaţie urmează să numere aproximativ 15.000 de sateliţi activi.
În marți, la ora 22:00 GMT, nouă sateliți Qianfan au fost lansaţi pe racheta Gravity-1, care a decolat de pe o platformă maritimă amplasată în largul coastelor orașului Shanghai.
Racheta Gravity-1, gestionată de Orienspace, reprezintă cea mai puternică din tipul cu combustibil solid la nivel mondial, deși este probabil apreciată cel mai mult pentru forma sa scurtă și îngustă.
În urma lansării rachetei Long March 12, operată de compania de stat CASC, a avut loc decolarea joi, 17 septembrie, la 00:32 GMT, din centrul de lansări Wenchang, situat pe insula Hainan. Vehiculul a transportat nouă sateliţi pentru a susține o nouă megaconstelaţie chineză de internet cu bandă largă pe orbita joasă, denumită SatNet, care este proiectată să includă aproximativ 13.000 de sateliţi.
În jur de două ore după finalizarea celei de-a patra lansări, racheta Kuaizhou-11 a decolat din Jiuquan la ora 02:40 GMT (17 septembrie). Acest vehicul, gestionat de o filială a corporației de stat China Aerospace Science and Industry Corporation, a transportat doi sateliți radar pentru observarea Pământului, în numele companiei chineze Spacety.
Patru lansări consecutive nu au oferit o perspectivă completă asupra planurilor Chinei în domeniul spațial, deoarece niciuna dintre rachetele implicate nu a încercat să aterizeze. Țara investește intens în dezvoltarea de rachete reutilizabile și a înregistrat deja progrese semnificative. În ultimele 2,5 luni, două vehicule distincte – Zhuque-3 de la LandSpace și Long March 10B de la CASC – au reușit să pună în contact cu solul treptelor inferioare în cadrul unor misiuni orbitale. Până în prezent, niciun treaptă inferioară chineză nu a efectuat mai mult de o singură misiune orbitală, însă acest obiectiv ar putea fi atins în curând, conform Space.com.
Editor : Sebastian Eduard
COMENTARII / 0