În anul 2025, anumite zone ale globului au înregistrat furtuni de praf la cote fără precedent, fenomenul fiind extrem de pronunțat în China și în regiunea de frontieră dintre Statele Unite și Mexic, potrivit unui raport prezentat joi de Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM).
Raportul OMM privind praful atmosferic a scos în evidență faptul că aceste fenomene au avut un impact semnificativ asupra sănătății publice și a mediului, provocând totodată perturbări în desfășurarea activității economice și a transporturilor, potrivit unei declarații transmise de AFP.
Organizația Meteorologică Mondială OMM a raportat că concentrația medie anuală de praf la nivel global a înregistrat valori similare cu cele din 2024, însă a semnalat diferențe regionale considerabile.
„Concentraţia medie anuală globală de praf de la suprafaţă a rămas apropiată de cea din 2024, cu toate că au existat disparităţi regionale semnificative”
În Africa, au fost raportate concentrații fără precedent de praf.
Ciad a înregistrat, încă o dată, cele mai mari concentrații de praf, în special în depresiunea Bodele, care este una dintre regiunile cu cea mai mare activitate în ceea ce privește emisiile de praf la nivel global. Această informație a fost raportată de către agenția ONU.
Regiuni întinse din Africa de Nord și Orientul Mijlociu au fost afectate de numeroase furtuni majore de praf, fenomen care a dus la o deteriorare semnificativă a calității aerului și la o scădere drastică a vizibilității.
China a cunoscut un fenomen meteorologic extrem de sever în aprilie 2025, perioadă în care o furtună de praf a izbucnit în Mongolia și a afectat regiunea cu o intensitate fără precedent în ultimii zece ani.
Potrivit Organizației Meteorologice Mondiale (OMM), acest eveniment a prezentat o extindere geografică și o durată considerabile, fiind consemnat ca fiind cel mai grav episod de acest fel din China în ultimul deceniu.
Organizația Meteorologică Mondială a raportat că nivelul orar de particule fine respirabile (PM10) a înregistrat valori considerabil superioare pragului recomandat de Organizația Mondială a Sănătății.
– nicio declarație directă –
Această situație a fost semnalată de către OMM.
Degradarea calității aerului și efectele nocive asupra sănătății umane sunt consecințele furtunilor de praf și nisip, potrivit Celeste Saulo, care a adăugat:
„Furtunile de praf şi de nisip degradează calitatea aerului şi dăunează sănătăţii umane”
,
după cum se arată într-un comunicat emis de OMM, organizație din care Celeste Saulo este secretar general.
Impactul furtunilor de praf este deosebit de grav, deoarece productivitatea agricolă este diminuată, iar transportul, atât terestru cât și aerian, este grav perturbat. În plus, aceste fenomene exercită o presiune suplimentară asupra sistemelor de alimentare cu apă și energie și provoacă daune semnificative ecosistemelor.
„Acestea reduc productivitatea agricolă, perturbă transportul terestru şi aerian, exercită presiune asupra sistemelor de alimentare cu apă şi energie şi dăunează ecosistemelor”
a declarat ea.
2025 a marcat un record pentru furtunile de praf, care au devenit extrem de obișnuite și intense în regiunea deșertică de la granița dintre Mexic și Statele Unite. În orașul El Paso din Texas, aceste fenomene au durat nu mai puțin de 50 de zile, ceea ce reprezintă peste de două ori valoarea medie înregistrată într-un an obișnuit.
În fiecare an, două miliarde de tone de praf sunt lansate în atmosferă.
Cantități imense de praf sunt anual ridicate în atmosferă, în jur de două miliarde de tone. Transportul acestui praf se realizează pe distanțe considerabile, sute și chiar mii de kilometri, traversând continente și oceane.
Regiunile aride și semiaride sunt considerate surse majore la nivel global, în special în zonele deșertice extinse precum deșertul Sahara din Africa, deșertul Gobi din Asia și deșertul Arabiei din Orientul Mijlociu.
Un fenomen tot mai îngrijorător prinde în mrejea sa mai mult de 150 de țări, fiind vorba despre furtuni de praf și nisip care, deși în mare parte sunt de origine naturală, sunt puternic influențate de modul în care oamenii gestionează terenurile și sursele de apă, precum și de secete și degradarea mediului. Potrivit OMM, acești factori umani au o contribuție din ce în ce mai semnificativă la amplificarea furtunilor de praf și nisip.
COMENTARII / 0