Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene, a închis ușa speculațiilor legate de o posibilă candidatură la alegerile prezidențiale din 2027 din Franța.
Într-un interviu acordat Euronews, Lagarde a afirmat fără echivoc că nu are calitatea de
„candidată la nimic”
.
Totodată, a exprimat dorința de a vedea Franța puternic integrată în proiectul european și a garantat continuarea susținerii valorilor și idealurilor Uniunii Europene.
Citește șiCasa Albă îi ia apărarea lui Trump, după ce a declarat că Iranul ar putea „să distrugă” Los Angeles și San Diego
Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene, de origine franceză, a făcut o declarație clară într-un interviu acordat în exclusivitate Euronews:
„Nu sunt candidată la nimic, dar îmi doresc foarte mult ca Europa să fie protejată, ca Europa să fie cadrul în care își desfășoară activitatea statele membre, inclusiv Franța”
.
Această afirmație a fost făcută în scopul de a risipi orice speculație legată de o posibilă candidatură a sa.
Christine Lagarde a exprimat faptul că este atentă la desfășurarea campaniei electorale în perspectiva scrutinului din aprilie 2027, manifestând speranța că „în orice împrejurare, rațiunea va triumfa și că Franța va recunoaște importanța statutului său de membru fundamental al Europei”.
Într-un interviu acordat publicației The Europe Conversation, aceasta a declarat că statele membre și națiunile, inclusiv Franța, pot avea un impact considerabil doar pe scena europeană.
„Europa este singura arenă în care statele membre, națiunile și chiar Franța pot juca cu adevărat un rol semnificativ”
Noile evoluții din cadrul procesului electoral prezidențial din Franța au determinat-o pe șefa Băncii Centrale Europene să se pronunțe pe această temă.
Marine Le Pen, lidera formațiunii politice „Raliul Național” din Franța, a confirmat intenția sa de a participa la alegerile prezidențiale din 2027.
Această declarație a fost făcută după ce o instanță de apel din Paris a decis menținerea unei condamnări privind utilizarea abuzivă a fondurilor alocate de Uniunea Europeană, bani care erau destinați remunerării unor posturi în cadrul Parlamentului European.
Într-un context controversat, deși a fost condamnată, i-a fost acordat dreptul de a participa la alegeri, însă sub supraveghere electronică.
Nu sunt candidată la nimic
a declarat recent Christine Lagarde.
Între timp, Le Pen a exprimat în repetate rânduri opinii critice față de structurile europene, invocând necesitatea unei reorientări către o Europă a națiunilor.
Forul politic pe care îl conduce este afiliat grupului „Patriots for Europe”, o coaliție de extremă dreapta în cadrul Parlamentului European de la Bruxelles, înființată de Viktor Orban, fost prim-ministru al Ungariei.
Jean-Luc Melenchon, liderul formațiunii politice de extremă stânga „Franța Neînfrântă” (La France Insoumise), a făcut cunoscut faptul că dorește să participe la procesul electoral.
În cadrul alegerilor prezidențiale din 2027, un al doilea tur de scrutin între Melenchon și Le Pen este văzut ca o posibilitate reală, forțând alegătorii să aleagă între două partide care se consideră că se află în afara curentului principal pro-UE. În același timp, ambele părți lasă să se înțeleagă că ordinea actuală a eșuat.
Christine Lagarde, actualul președinte al BCE, este constrânsă să mențină o poziție neutră din punct de vedere politic. Întrebată fiind despre posibilitatea ca un anumit scenariu să constituie o amenințare majoră pentru Franța și, într-o perspectivă mai largă, pentru echilibrul politic și financiar al Europei, aceasta și-a exprimat speranța că procesul democratic va continua nestingherit. Lagarde a adăugat, de asemenea, că, în lumea politicii, perioada următoare de opt luni poate fi considerată o eternitate.
În prezent, Edouard Philippe și Gabriel Attal, reprezentanți ai curentului centrist pro-european, sunt considerați principalii oponenți ai lui Le Pen, însă poziția lor în sondaje este, deocamdată, una defavorabilă, fiind devansați de aceasta.
Dinamica economică a zonei euro înregistrează o evoluție pozitivă odată cu detensionarea conflictului dintre SUA și Iran, care a dat un nou impuls activității economice.
În acest context, recesiunea a început să încetinească.
Christine Lagarde a mai ocupat funcția de șefă a FMI și de președintă a Băncii Centrale Europene, dar înainte de aceste numiri, a fost la conducerea Ministerului Finanțelor din Franța, sub președinția lui Nicolas Sarkozy. În acest rol, a devenit prima femeie care a condus o economie importantă din grupa G7 și a gestionat criza financiară din 2008 pentru Franța.
Christine Lagarde a făcut declarații recente presei franceze, subliniind necesitatea unei voci europene puternice în cadrul acestor alegeri cruciale.
Întrebată despre posibilitatea de a-și încheia mandatul la BCE înainte de octombrie 2027, ea nu a negat această opțiune.
Nu sunt candidată la nimic
a declarat ea, însă, referitor la speculațiile privind o posibilă candidatură.
Perioada intensă a campaniei electorale urmează să înceapă la începutul anului viitor.
Christine Lagarde și Ursula von der Leyen au ajuns în fruntea instituțiilor europene datorită unui acord global. Acest acord a stabilit un echilibru de putere între Franța și Germania. La Bruxelles, se urmărește cu interes traiectoria viitoare a lui Lagarde, având în vedere că numirea ei a fost parte a acestui acord care a propulsat-o pe von der Leyen la șefia Comisiei Europene.
COMENTARII / 0