Ciucu vs Ministerul Culturii: Război pe graffiti

Au trecut două luni de la evenimentul găzduit de Primăria Capitalei, unde s-a discutat despre problema graffiti-ului și a afișajului ilegal în București. Ciprian Ciucu, primarul general, a făcut anunțul că municipalitatea va continua cu un program propriu destinat curățării fațadelor istorice care au fost afectate de tagging, pseudo-graffiti și afișaj ilegal. Această decizie a fost luată în urma acuzației că Ministerul Culturii nu a reușit să modifice legislația existentă pentru a permite intervenții rapide și eficiente.

Două luni au trecut de când Ministerul Culturii nu a luat nicio inițiativă pentru modificarea legislației actuale, astfel încât să permită eliminarea „mâzgălelilor” și a pseudo-graffiti-ului de pe fațadele clădirilor istorice. În acest context, primarul general Ciprian Ciucu a anunțat că va continua proiectul programului PMB pe cont propriu.

„Am așteptat în zadar / Nu mai stăm”

Citește șiIpoteza lui Traian Băsescu după decizia Standard&Poor's privind ratingul României: „Eu zic că au o legătură”

a declarat acesta.

Schimbarea pe care așteptăm de la Ministerul Culturii nu are sens să mai fie așteptată, a afirmat Ciucu într-o postare pe Facebook, Ciprian Ciucu fiind de părere că așteptarea este zadarnică.
El a explicat că Ministerul Culturii trebuia să facă distincția dintre curățarea unei fațade și efectuarea de lucrări asupra acesteia, însă

„Am așteptat în zadar să promoveze legislația necesară”

.
În continuare, Ciucu a adăugat că

„Nu are niciun rost să mai așteptăm după Ministerul Culturii să facă acel lucru simplu și de bun simț”

.

Ciprian Ciucu, în fruntea administrației locale, afirmă că cadrul legal în vigoare îngreunează considerabil procesul de intervenție promptă asupra imobilelor istorice din capitală, în situații care necesită o acțiune rapidă.

În prezent, simpla acțiune de a curăța o fațadă cu o cârpă poate avea consecințe juridice grave, declară Ciprian Ciucu, primarul general, care adaugă:

„Astăzi, dacă dai cu o cârpă pe o fațadă, riști dosar penal”

Dezbaterile pe această temă au început încă din 23 martie 2026, într-un eveniment intitulat „Graffiti, o boală grea. Cum o tratăm?”, organizat de către PMB, după cum G4Media a informat anterior. La discuții au participat reprezentanți ai Guvernului, Parlamentului, Ministerului Culturii, primăriilor de sector, Poliției și experți în urbanism și patrimoniu, care au examinat posibilitatea modificării legislației pentru a permite intervenții rapide asupra clădirilor afectate de graffiti și afișaj ilegal.

De asemenea, au fost discutate locațiile afectate, printre care Magheru, Bălcescu, Victoriei și Piața Amzei.

Ciprian Ciucu a lansat un nou mesaj, la două luni după dezbaterea inițială, în care susține că administrația locală nu mai stă la așteptarea modificărilor legislative și va continua cu implementarea propriului program de combatere a mâzgălelilor și pseudo-graffiti-ului.

Nu mai stăm

a afirmat Ciprian Ciucu, anunțând decizia de a merge pe cont propriu cu programul PMB.

Primarul general Ciprian Ciucu a anunțat că programul PMB are drept scop clădirile aflate în Zonele Construite Protejate din Capitală și implică o cofinanțare pentru lucrările de curățare a fațadelor acestora. În cadrul acestui program, 80% din costuri vor fi suportate de către Primăria Municipiului București, proprietarii fiind responsabili pentru achitarea diferenței.

Problema rămâne, potrivit edilului, și anume aceea a birocrației care continuă să existe.

Ciprian Ciucu declară că procesul va fi anevoios, deoarece este nevoie de avize de la Ministerul Culturii, iar intervenția rapidă în termen de 24 de ore nu este posibilă.

„Va fi dificil, tot trebuie să luăm avize de la Cultură, nici vorbă să putem interveni și reveni în 24h”

, afirmă Ciucu.

Inițiativa Primăriei Municipiului București implică Poliția Locală în procesul de identificare a imobilelor istorice afectate de graffiti și afișaj ilegal.
Notificarea proprietarilor este o etapă esențială, urmată de oportunitatea acestora de a participa la schema de finanțare oferită de municipalitate.
Procesul presupune colaborarea între instituții și proprietarii clădirilor pentru curățarea „mâzgălelilor” și pseudo-graffiti-ului de pe fațadele clădirilor istorice.

Pe lângă aceasta, administrația Capitalei are în vedere și o a doua inițiativă, care vizează reparațiile fațadelor clădirilor aflate în risc seismic 2 și care sunt în proprietate privată.

Ciprian Ciucu a făcut o comparație între situația din București și cea din alte capitale europene, afirmând că nerapiditatea intervențiilor conduce la o accentuare a degradării zonei centrale a orașului.

Clădirile istorice din orașul nostru au ajuns să fie acoperite de semne și desene fără valoare artistică.
În urma unei așteptări îndelungate, Ciprian Ciucu, primarul general, a declarat că:

„De aceea au ajuns clădirile noastre istorice pline de tagging și mâzgăleli. În țări mai civilizate primăriile orașelor curăță fațadele în 24/48h”

.
Informații suplimentare despre postarea sa pot fi găsite AICI.

O discuție aprinsă a izbucnit în legătură cu această problemă, având originea în luna martie 2026, atunci când Primăria Capitalei a găzduit un eveniment de dezbatere intitulat „Graffiti, o boală grea. Cum o tratăm?”.
Această dezbatere a fost organizată pentru a aborda fenomenul răspândit al tagging-ului, graffiti-ului și afișajului ilegal care are un impact asupra numeroaselor clădiri situate în zona centrală a Bucureștiului, mai exact pe străzile Magheru și Bălcescu, precum și în Victoriei și Piața Amzei.

Numeroși reprezentanți ai Executivului, Poliției Locale, experți în urbanism și conservare a patrimoniului, precum și ministrul Culturii și parlamentari au participat la dezbatere.
Au fost discutate în special piedicile legislative care stopează intervențiile prompte asupra imobilelor istorice deteriorate de graffiti și publicitate ilegală.

Ciprian Ciucu a caracterizat fenomenul ca fiind o afectare gravă a mediului urban, afirmând că deteriorarea aspectului exterior al clădirilor are un impact direct asupra activității economice locale și a prestigiului Capitalei.

Urbana degradare a lăsat o amprentă adâncă asupra mediului urban, generând impresia unei stări de degradare, care la rândul său conduce la pierderea atractivității zonei și implicit la scăderea interesului pentru afaceri și investiții.

„Țesutul urban suferă”, „Această boală afectează mediul urban, dă senzația de degradare, afacerile pleacă, nu mai este zonă atractivă, pleacă banii”

a afirmat edilul.

„Am așteptat în zadar / Nu mai stăm”

,
a declarat Ciucu.

Lista acuzațiilor la adresa Ministerului Culturii include inerția în ceea ce privește modificarea cadrelor legislative pentru protejarea patrimoniului cultural național.

Ciprian Ciucu a lansat o întrebare pertinentă: „De ce nu putem eradica eficient vandalismul de pe clădiri?” Potrivit acestuia, răspunsul se datorează birocrației care încetinește procesul de curățare a graffiti-urilor.

„Trebuie să intervenim în 24 de ore, ca să descurajăm fenomenul”

, a declarat Ciucu, adăugând că „în prezent, după ce clădirile sunt curățate, vandalismul reapare”.

Ciprian Ciucu, primarul general, a solicitat schimbări în legislație pentru a permite intervenții rapide, afirmând că situația are un impact semnificativ asupra orașului București.

2000 de clădiri sunt în atenția autorităților, potrivit declarațiilor acestuia.

„Nu vorbim de 10 clădiri sau 100 clădiri”

, a afirmat el, subliniind amploarea problemei.

Problema ridicată de către Ciucu se referă la asemănarea tratamentelor legislative dintre curățarea unei fațade și restaurarea monumentelor istorice.
În cadrul discuției, Ciprian Ciucu a adus în atenție această critică privind legislația actuală, care consideră că nu face distincția necesară între aceste două tipuri de intervenții asupra clădirilor istorice.

Întrebarea esențială este cum să le protejăm, afirma el, Ciprian Ciucu, avertizând că intervenția fără autorizații corespunzătoare ar putea conduce la sancțiuni pentru autorități.

„Este vorba despre a le salva. Ce facem cu legislația noastră?”

András Demeter, Ministrul Culturii, a recunoscut anterior că cadrul legislativ în vigoare reprezintă un obstacol și a caracterizat legea drept o mare încurcătură, generând multiple interpretări și proceduri care pot întârzia intervențiile de urgență.

Informații suplimentare despre această situație puteti gasi aici, unde sunt prezentate toate detaliile.