Whisky-ul irlandez este una dintre marile povești de succes ale Irlandei în materie de exporturi. În 2025, exporturile au depășit 930 de milioane de euro, această băutură spirtoasă atât de îndrăgită fiind vândută în întreaga lume. Chiar și în contextul unor condiții comerciale internaționale dificile, marcate de îngrijorări legate de tarifele de export către SUA, exporturile către UE au crescut cu peste 21% în patru ani. Cu toate acestea, în timp ce mii de butoaie se maturizează în liniște în depozitele din toată Irlanda, în exteriorul unora dintre ele se întâmplă ceva neobișnuit. Pe pereți, acoperișuri, indicatoare rutiere, copaci și alte suprafețe aflate în apropierea unor instalații de maturare a whisky-ului, apare o patină neagră distinctivă, scrie The Conversation.
Poate fi confundată cu fumul sau cu poluarea de aer, însă în anumite situații responsabilul este o ci
Deși ciuperca este cunoscută de mulți ani, studiile privind impactul său au fost surprinzător de limită, inclusiv în ceea ce privește posibilitatea ca aceasta să se răspândească de la distilerii către proprietăți din vecinătate, printre care și locuințele rezidențiale.
Citește șiProteste violente în Barcelona: 13 arestați, 30 polițiști răniți
Se estimează, în plus, că vaporizările de alcool etilic provenite din această sector contribuie la generarea ozonului troposferic, un contaminant atmosferic dăunător. Totuși, nu există dovezi că ciuperca provoacă efecte adverse asupra sănătății umane. Poate că nu reprezintă niciun pericol, însă acest subiect este analizat în cadrul unui studiu desfășurat la Universitatea din Dublin.
În articol apare titlul „Partea îngerilor”.
În faza de maturare, etanolul și alți compuși volatili se desprind și trec prin butoiul cu pori. Ulterior, aceștia se infiltrează în aerul din jurul distileriei. Această porțiune de whisky este frecvent denumită „partea îngerilor”.
Un raport realizat sub comandă a guvernului scoțian a indicat că mai mult de 90% din emisiile de compuși organici volatili, excluzând metanul (NMVOC), legate de fabricarea whisky-ului, se produc în faza de maturare.
NMVOC-urile sunt substanțe chimice care se implică în reacții atmosferice și contribuie la formarea poluanților, inclusiv ozonul troposferic. În emisiile generate de producția de whisky, etanolul este preponderentul major.
Pe măsură ce vaporii de etanol se condensă în aerul umed, ei generează, în plus, un habitat ecologic neconvențional. Organismul Baudoinia poate apărea în mod natural în cantități foarte reduse, însă contactul cu alcoolul aerian poate stimula creșterea sa.
În apropierea silozurilor de maturare, acest eveniment poate provoca formarea de colonii fungice întunecate, care se observă pe suprafețele expuse. Această legătură a fost recunoscută de peste un secol, începând cu instalațiile de maturare a coniacului din Franța, și a fost confirmată ulterior în depozitele de maturare ale băuturilor spirtoase din Scoția, Canada și SUA.
Înnegrirea
Se pune sub semnul întrebării dacă ciuperca asociată whisky-ului ar putea se răspândi de la distilerii la proprietățile din vecinătate, provocând o înnegrire neplăcută în casele locuitorilor. În anul 2022, în urma unei plângeri referitoare la colorarea în negru a caselor din apropierea distileriei Midleton din Cork, Agenția Irlandeză pentru Protecția Mediului (EPA) a investigat prezența Baudoinia.
Deși ciuperca a fost identificată într-un depozit de whisky, aceasta nu a fost detectată în niciuna dintre cele trei proprietăți rezidențiale din apropiere unde s-au prelevat probe.
În prezent, cercetătorii identifică încă deficiențe semnificative în cunoștințele lor despre ciuperca whisky-ului din Irlanda, inclusiv distanța pe care o acoperă, elementele ce reglează dezvoltarea sa și semnele care ar putea arăta prezența acesteia, dacă există, în legătură cu concentrațiile de etanol din mediul înconjurător.
O investigație recentă realizată de cercetători de la University College Cork indică faptul că etanolul poate îndeplini diverse funcții în viața ciupercii. Acest compus ar putea acționa atât ca semnal de inițiere a germinării, cât și ca rezervă de carbon necesară pentru dezvoltarea fungului.
Studiile realizate în apropierea depozitului de maturare a whisky-ului indică, de asemenea, că extinderea colonizării vizibile este influențată de factori precum distanța față de sursa de etanol, direcția principală a vântului, nivelul de umiditate și tipul și textura suprafeței ce pot fi colonizate.
Irlanda a acceptat obligații de diminuare a emisiilor de NMVOC în conformitate cu Directiva UE privind angajamentele naționale de reducere a emisiilor. Conform mențiunilor, aceste emisii de NMVOC pot facilita formarea ozonului, un poluant atmosferic dăunător care afectează vegetația și culturile, compromite funcția pulmonară și intensifică afecțiunile respiratorii, inclusiv astmul. În plus, acest gaz are efect de seră și susține schimbările climatice.
Provocarea constă în a determina exact volumul de etanol care este eliberat. În mod obișnuit, registrele naționale se construiesc pe baza informațiilor despre producție și a factorilor de emisii. Aceste date facilitează calcularea emisiilor pe scară de sector industrial, însă nu ne oferă neapărat informații despre situația din apropierea unei unități de maturare individuale – cum variază emisiile în funcție de numărul și vechimea butoaielor, modul în care etanol se dispersează dincolo de frontierile unui depozit, sau modul în care condițiile meteorologice influențează concentrațiile locale.
Este ciuperca asociată whisky-ului periculoasă?
Este crucial să nu se facă deduceri rapide despre starea de sănătate exclusiv pe fundalul prezenței unei ciuperci negre. Examinarea publicațiilor științifice efectuată de guvernul scoțian nu a relevat probe care să ateste impacturi asupra sănătății în urma contactului pe termen scurt sau lung cu Baudoinia. În ciuda acestui rezultat, s-au evidențiat deficiențe semnificative în date și s-a sugerat efectuarea unor cercetări adiționale, precum și supravegherea continuă a mediului.
În consecință, cercetătorii trebuie să evite două ipoteze. Prima presupune că, dacă ceva ar părea îngrijorător, acesta ar trebui să fie periculos. A doua presupune că, deoarece nu s-a dovedit încă un efect dăunător, nu este justificat să se efectueze investigații. Oamenii de știință au nevoie clar de dovezi.
Universitatea din Dublin, în parteneriat cu Universitatea din Toronto, lansează un nou studiu de cercetare. Acest proiect, numit EREG și susținut de EPA, are ca scop examinarea emisiilor de etanol provenite de la instalațiile de maturare, precum și analiza distribuției în mediul înconjurător și a biologiei speciei Baudoinia din Irlanda.
Cercetătorii vor integra estimarea emisiilor, supravegherea mediului și studiile microbiologice, analizând în același timp reglementările actuale privind emisiile generate de maturarea whisky-ului. În plus, vor stabili colaborări cu industria, autoritățile de reglementare și comunitățile locale.
Irlanda nu trebuie să facă compromisuri între prosperitatea whisky-ului și protecția mediului. Scopul urmărit este de a produce dovezi solide care să permită creșterea durabilă a industriei, asigurând în același timp protecția corespunzătoare a comunităților și a mediului.
„Partea îngerilor”
este un element esențial – și foarte apreciat – în procesul de fabricare a whisky-ului.
științei mediului, totuși, apare încă o întrebare ce trebuie adresată: odată ce îngerii au acționat, în ce direcție se
COMENTARII / 0