CNAS, răspuns dur după ce UE trimite România în fața justiției pentru întârzieri la plata farmaciilor

În urma apariţiei informaţiilor publice privind demersurile Comisiei Europene împotriva României, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a oferit clarificări privind situaţia plăţilor pentru medicamente...

În urma apariţiei informaţiilor publice privind demersurile Comisiei Europene împotriva României, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a oferit clarificări privind situaţia plăţilor pentru medicamente în cursul zilei de miercuri.
Reprezentanţii CNAS au declarat că toate obligaţiile de plată către farmaciile pentru medicamente sunt actualizate.
Această poziţie a fost exprimată ca răspuns la

acţiunea iniţiată de Comisia Europeană împotriva României

referitoare la întârzierile considerabile înregistrate în procesul de decontare a cheltuielilor cu medicamentele.

Citește șiGargara și impostura nu curăță aerul poluat din București!

CNAS a informat, printr-un comunicat de presă, că 8 iulie 2026 este data la care toate sumele pentru medicamente au fost achitate.
Toate medicamentele pentru luna martie au fost plătite integral, iar pentru luna aprilie, termenul limită pentru efectuarea plăţilor este sfârşitul lunii iulie.

Potrivit declarațiilor, Casa Națională de Asigurări de Sănătate CNAS deține resursele financiare necesare pentru decontarea a aproape două treimi din cheltuielile înregistrate în luna aprilie, procentul fiind de aproximativ 63%.

În urma sesizării Comisiei Europene, CNAS a explicat că aproximativ 827 milioane lei sunt în curs de a fi alocate de Ministerul Finanţelor până la sfârșitul lunii, pentru a permite plata integrală și la timp a datoriilor către farmacii.

„Pentru diferenţa de aproximativ 827 milioane lei, instituţia a întreprins toate demersurile necesare pe lângă Ministerul Finanţelor, astfel încât această sumă să fie pusă la dispoziţie până la sfârşitul lunii, permiţând achitarea integrală şi în termen a obligaţiilor către farmacii”

În România, 2,4 miliarde lei reprezintă consumul mediu lunar de medicamente, adică aproximativ 40% din cheltuielile lunare ale Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate pentru medicamente și servicii medicale, excludând indemnizațiile și concediile de asigurări sociale de sănătate.
CNAS a adăugat că această sumă „reprezintă aproape 40% din totalul cheltuielilor lunare ale Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) pentru servicii medicale şi medicamente, fără a include concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate”.

Procedura lansată la nivel european își are rădăcinile într-o plângere înaintată în aprilie 2024 de către un grup de farmacii, care au adus în atenție întârzierile cu care România a achitat facturile pentru medicamente în perioada precedentă.

Potrivit unui comunicat de presă, procedura în cauză se referă la o situaţie istorică şi nu oglindeşte starea curentă a achitărilor.
România, prin intermediul CNAS, a reuşit,

în perioada octombrie 2025 – aprilie 2026

, să soluţioneze restanţele din trecut şi să efectueze plăţile în termenul prevăzut de lege.
În plus, CNAS a achitat,

în luna decembrie 2025

, aproximativ 16% din sumele scadente

în luna ianuarie 2026

, diminuând astfel timpul de decontare către farmații.

România se confruntă cu o acțiune în justiție din partea Comisiei Europene, din cauza problemelor de plată pe care CNAS le întâmpină în relația cu farmaciile. Potrivit reprezentanților CNAS,

situația actuală nu este determinată de lipsa fondurilor sau de insuficiența prevederilor bugetare

, ci mai degrabă de limitările administrative impuse de Legea bugetului de stat. În prezent, ordonatorii principali de credite sunt în măsură să efectueze plăți doar în limita creditelor bugetare lunare aprobate de Ministerul Finanțelor.

Urmare a unei solicitări adresate de CNAS, Ministerul Finanţelor a fost rugat să acorde o excepţie pentru bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate FNUASS în ceea ce priveşte mecanismul de funcţionare, ţinând cont de faptul că atât serviciile medicale cât şi medicamentele sunt deja furnizate pacienţilor şi au termene clare de plată prevăzute de lege.
2026 este primul an, după o perioadă de două decenii, în care bugetul FNUASS a fost construit pe baze echilibrate, situaţie care ar trebui să permită efectuarea plăţilor la termen, în condiţiile în care resursele financiare colectate în fond sunt puse la dispoziţia CNAS în timp util.

În creștere accelerată, cererea de medicamente a înregistrat o creștere spectaculoasă în ultimii trei ani, 5 miliarde lei anual fiind suma suplimentară cheltuită, după cum relatează CNAS. Această tendință este generată în mare parte de extinderea accesului la soluții terapeutice moderne, care nu numai că sporesc considerabil șansele de supraviețuire, ci și îmbunătățesc substantial calitatea vieții pacienților, însă la un preț mult mai ridicat.

Pe termen mediu și lung, creșterea cheltuielilor pentru medicamente nu poate fi susținută de ritmul actual de creștere a veniturilor, deoarece 10% reprezintă în continuare nivelul contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS), principala sursă de finanțare a FNUASS.

În urma criticilor aduse sistemului de rambursare a medicamentelor, CNAS a promovat în repetate rânduri o dezbatere publică privind necesitatea unei revizuiri ample a cadrului legislativ care reglementează prețurile și decontarea medicamentelor.

Potrivit CNAS, România are nevoie de o legislație actualizată care să se alinieze la standardele europene, pentru a permite un proces de stabilire a prețurilor, evaluare și includere a medicamentelor pe lista celor compensate și rambursate să fie transparent și eficient.

„România are nevoie de o legislaţie modernă, armonizată cu modelele europene, care să permită un proces transparent şi eficient de stabilire a preţurilor, evaluare şi includere a medicamentelor pe lista celor compensate şi rambursate, precum şi negocieri reale şi flexibile, astfel încât pacienţii români să beneficieze de terapiile inovatoare în acelaşi timp cu pacienţii din state precum Germania, Franţa, Israel sau alte ţări care au dezvoltat mecanisme performante de pricing şi rambursare”

,
menționează CNAS, în contextul în care acest proces ar trebui să permită negocieri reale și flexibile pentru ca pacienții români să aibă acces la terapiile inovatoare concomitent cu pacienții din țări precum Germania, Franța, Israel sau alte țări cu mecanisme avansate de stabilire a prețurilor și rambursare.

COMENTARII / 0