CNSAS a deconspiraţi 17.000 de informatori ai Securităţii, la cererea petenţilor, în intervalul de la înfiinţarea instituţiei în anul 2000 până în noiembrie 2026. Această identificare nu s-a redus la o simplă listă de nume. În majoritatea cazurilor, cercetătorii au trebuit să examineze zeci de mii de dosare, filă cu filă, pentru a stabili cu certitudine identitatea persoanelor ascunse sub numele conspirative, conform News.ro.
Conform informaţiilor divulgate de CNSAS, organizaţia nu dispune de un registru exhaustiv care să lege automat pseudonimele informatorilor de identităţile lor reale. Astfel, descoperirea unui fost colaborator al Securităţii implică, în majoritatea cazurilor, o investigație elaborată, în care datele se extrag din documente disparate și se corelează pentru a stabili cine a furnizat informaţii poliţiei politice comuniste.
CNSAS precizează că, în cadrul deconspirării unui informator, trebuie respectate două condiții esențiale: dovada că persoana respectivă a transmis informații despre petentul care are dreptul legal să solicite verificarea și certitudinea că atât informațiile, cât și numele conspirativ pot fi atribuite cu exactitate acelei persoane.
Citește șiDoi pasageri au fost arestați de agenții ICE pe un aeroport din Seattle. Reacția dură a guvernatorului
„Deconspirarea nu este o simplă listare a unor nume. Este un proces laborios de căutare a unor informaţii răspândite în toată arhiva şi de coroborare a lor pentru identificarea documentată şi certă a unui informator”
Instituția sub
reluată pentru fiecare persoană identificată este procesul de analiză, iar cantitatea de fișiere ce trebuie examinată poate ajunge la zeci de mii de dosare. Deși bazele de date electronice au simplificat treptat activitatea, investigarea arhivelor continuă să implice verificarea documentelor și confruntarea informațiilor.
Începând cu 2006, Arhiva Securităţii a fost preluată.
CNSAS a inițiat recuperarea dosarului fostei Securităţi în anul 2006, iar această operațiune se desfășoară încă în prezent. Documentele au fost integrate gradual în sistemele electronice, pe măsură ce au fost preluate și analizate.
Bazele de date sunt în continuă construcţie şi au facilitat activitatea de identificare a informatorilor, însă nu au eliminat necesitatea cercetării documentare. Identitatea unui informator nu poate fi stabilită doar prin găsirea unui nume conspirativ într-un dosar, ci presupune identificarea şi corelarea unor informaţii care să demonstreze fără echivoc cine a fost persoana respectivă.
Activitatea de deconspirare se desfășoară în limitele atribuțiilor prevăzute de Legea nr. 293/2008, care stabilește modul de funcționare al Consiliului. Mandatul instituției cuprinde informarea opiniei publice, descoperirea adevărului istoric și susținerea cercetărilor științifice privind implicarea Securităţii în instaurarea și menținerea regimului comunist în România.
În registrele publice se înregistrează 4.920 de ofiţeri și subofiţeri, precum și 1.120 de colaboratori.
În afară de informațiile privind informatorii identificați prin cereri individuale, CNSAS oferă și două tipuri de date referitoare la fostul aparat represiv comunist: lista cadrelor Securităţii și lista colaboratorilor Securităţii.
În data de 10 noiembrie 2026, pe portalul instituției erau înregistrate 4.920 de ofițeri și subofițeri ai Securității, precum și 1.120 de colaboratori ai Securității.
Nu se poate confunda cele două categorii cu cifra totală de 17,104 informatori deconspirați. Listele publice se disting prin scop și prin mecanismul de includere.
Înregistrarea personalului din cadrul Securităţii include denumirile ofiţerilor și subofiţerilor ale căror examinare a fost cerută de indivizii care și-au exercitat dreptul de acces la dosarul propriu, precum și denumirile fostelor persoane din aparatul represiv comunist care ocupă în prezent funcții publice conform prevederilor articolului 3 din Legea 293/2008.
În cazul foştilor ofiţeri şi subofiţeri care nu mai sunt în viaţă şi care nu mai pot avea calitate procesuală, CNSAS a reţinut datele biografice, gradele şi funcţiile deţinute în structurile Departamentului Securităţii Statului, respectiv ale Consiliului Securităţii Statului, în conformitate cu documentele studiate şi fişele profesionale.
În cazul ofițerilor și subofițerilor pentru care Consiliul a cerut instanțelor de contencios administrativ să verifice statutul de angajat al Securității, ca urmare a încălcării drepturilor fundamentale ale omului, sunt de asemenea publicate și acțiunile de constatare. Deciziile finale ale instanțelor pot fi accesate în forma publicată în Monitorul Oficial, Partea a III-a
Lista colaboratorilor Securităţii se bazează pe un alt criteriu de selecție. În ea se includ persoane care dețin funcții sau demnități publice menționate în articolul 3 din Legea 293/2008 și pentru care CNSAS a cerut instanțelor să stabilească statutul de colaborator al Securităţii, după ce au transmis informații care au încălcat drepturile și libertățile fundamentale ale omului.
În consecință, cifra 1.120 nu indică numărul total al tuturor celor care au colaborat cu Securitatea, ci doar al persoanelor ce se încadrează în sfera verificărilor și acțiunilor stabilite de lege și care apar în lista publicată de Consiliu.
CNSAS oferă specialiștilor, jurnaliștilor și publicului larg acces la concluziile investigațiilor care analizează structura și funcționarea aparatului represiv comunist din perioada 1945-1989.
Pe portalul instituției sunt accesibile date privind arhitectura Departamentului Securităţii Statului și a Consiliului Securităţii Statului, precum și listele personalului și colaboratorilor identificați în urma activității Consiliului.
Instituţia afirmă că listele vor fi actualizate în mod regulat, astfel încât rezultatele investigațiilor să fie puse la dispoziția publicului și să ajute la înțelegerea istoriei recente.
COMENTARII / 0