Dr. Alexandru Onofrei, specialist în chirurgie generală și ecografie 2D la Hyperclinica MedLife Solomed Piteşti, menționează că durerile abdominale, grețurile, vărsăturile și starea generală afectată, care apar atât după masă, cât și în timpul nopții, pot semnala o problemă la colecist. Aceasta poate fi detectată cu ușurință prin ecografie. El subliniază că cea mai sigură abordare în cazul identificării litiazei biliare este extracția colecist
Litiaza biliară reprezintă un pericol pentru organism.
Litiaza biliară reprezintă o boală a colecistului, caracterizată prin existența pietrelor în interiorul colecistului și în căile biliare. Vezica biliară, cunoscută și sub numele de colecist, servește ca rezervor pentru bila produsă de ficat între mese. În timpul alimentației, colecistul se contractă și, prin conductele biliare, eliberează bila către intestin, contribuind la descompunerea grăsimilor. În anumite situații, din diverse motive, se pot forma calculi în colecist, generând astfel simptomele caracteristice litiazei biliare.
Citește șiNu contează doar câte ore dormi. Un studiu pe 23.000 de persoane arată de ce ora la care te culci poate afecta sănătatea mintală
„În general, când pacientul acuză simptome precum: dureri de cap, greaţă, vărsături, gust amar dimineața, intoleranță la anumite mâncăruri, în special cele grase şi dureri în partea dreaptă a abdomenului, medicul de familie sau specialistul gastroenterolog recomandă o ecografie abdominală. Prin această investigaţie simplă putem vedea starea colecistului şi dacă acesta prezintă calculi biliari. Indiferent de cât de mari sau mici sunt pietrele, tratamentul trebuie să fie unul chirurgical de îndepărtare a colecistului”, a explicat dr. Alexandru Onof
Medicul a accentuat că, odată ce s-au identificat pietrele, durata intervenției devine crucială, deoarece aceste depuneri pot cauza complicații grave.
“În colecist putem găsi două tipuri de pietre, unele mici şi unele mai mari.”
Cristalele mici, sub 5 mm, reprezintă cea mai periculoasă categorie, deoarece pot migra către conductul biliar principal, provocând icter, sau pot ajunge în apropiere de pancreas, generând pancreatită acută și transformând situația într‑o urgență chirurgicală. Cristalele mari, care pot atinge dimensiunea unei mingi de golf, de asemenea, prez
Mulţi pacienţi întreabă de ce nu putem scoate doar pietrele şi să lăsăm fierea. Sunt mai multe motive pentru care nu se poate face asta. Ar fi foarte dificil să scoatem toate pietrele pentru că unele sunt mici cât firele de nisip, dar în primul rând din cauza rolului colecistului, care se umple cu bilă între mese. Este ca şi când am tăia un balon, l-am coase şi l-am tot umple cu apă. Mai devreme sau mai târziu se va sparge. Deci singura soluţie este colecistectomia, adică scoaterea colecistului pe care chirurgicală”, a precizat medicul chirurg.
Procesul colecistectomiei
Cele mai multe colecistectomii sunt realizate laparoscopic, explică dr. Alexandru Onofrei. Acest gen de abordare este minim invazivă cu risc mic de infecţie la locul intervenţiei, cu durere post operatorie minimă, spitalizare de 24, maxim 48 de ore, în funcţie de caz şi cu reluarea activităţii obişnuite în maxim 2 săptămâni. Pentru situaţiile complexe cu inflamaţii severe accesul laparoscopic este de preferat, dar intervenția chirurgicală poate fi extrem de dificilă, uneori fiind necesară chiar convertirea la chirurgia clasică.
Colecistectomia reprezintă cea mai frecventă intervenție laparoscopică în domeniul chirurgiei generale. Se realizează prin intermediul a patru incizii mici, prin care se introduce un telescop conectat la o cameră, pentru a vizualiza interiorul abdomenului și pentru a asigura iluminarea și manipularea instrumentelor. În urma acestei proceduri, colecistul este detașat de ficat, organul la care este atașat, și este îndepărtat împreună cu pietrele
Problema cea mai mare este cu colecistita acută, adică atunci când forma s-a dus către infecție și eventual cu acces pe lângă colecist. Pentru că vezica biliară se află în vecinătatea căii biliare principale și arterei hepatice dreapte, atunci când încercăm să facem colecistectomia într-o astfel de situație putem să le lezăm, putem să le tăiem sau să le întrerupem, evident fără să vrem. Asta poate duce uneori chiar la deces. Pentru ca aceste riscuri să nu existe, pacientul ar trebui să înţeleagă că nu trebuie să aştepte ca starea să i se complice şi că trebuie să vină pentru operație când descoperă pietrele”, a explicat chirurgul.
Prevenția care ne protejează de intervenție chirurgicală
În mod asemănător cu alte afecțiuni, în contextul litiazei biliare, prevenția se dovedește a fi cea mai crucială.
“Toți oamenii ar trebui să facă măcar o ecografie abdominală pe an şi, la indicaţie, şi o endoscopie digestivă superioară, iar pentru cei de peste 35 de ani se recomandă și o colonoscopie și un computer tomograf de abdomen și pelvis. Pentru că sunt simptome care pot fi greşit interpretate ca fiind cauzate doar de o piatră la colecist, dar să fie probleme mult mai grave, un cancer de colon, un cancer gastric, un cancer pacreatic sau un cancer ovarian. Ca medici, ar trebui să ne asigurăm, în primul și în primul rând că operăm ce trebuie”, a menţionat dr. Onofrei.
În urma operației, sistemul digestiv va necesita o fază de ajustare la noua stare, iar pacienții vor simți un anumit disconfort.
Pot exista anumite disfuncții de tranzit, probleme digestive și balonări, care în 2-3 luni se corectează, dar nu constituie un factor major. Când apar amețeli, dureri intense, febră, frisoane, greață și vărsături, acestea semnalează că ceva s-a întâmplat la locul intervenției, necesitând reintervenție sau cel puțin readmisie și monitorizare atentă. Aceste situații sunt însă rare.
„S-ar putea să existe niște tulburări de tranzit, tulburări de digestie, balonări, care în 2-3 luni se reglează, dar nimic important. În momentul în care apar amețeli, dureri intense, febră, frison, grețuri, vărsături, acestea sunt semne care anunţă că s-a întâmplat ceva în locul unde s-a operat și trebuie reintervenit sau măcar reinternat pacientul şi monitorizat. Acestea sunt însă, cazuri rare.”
După o perioadă în care pacientul va mânca mese mici şi mai dese, cât mai puţin grase, acesta va reveni la o dietă normală. Fără colecist, nu vor mai exista crizele de colecist atunci când va mânca gras, de aceea, pacientul va fi înclinat să mânânce tot ce nu putea înainte şi va exagera. Ceea ce poate duce la creştere în greutate, dacă nu este atent, dar asta se poate întâmpla oricui, indiferent dacă a fost operat sau nu de colecist”, a adăugat medicul chirurg.
Articol cu sprijinul MedLife
Articolul acesta beneficiază de sprijinul MedLife, rețeaua de servicii medicale private cea mai extinsă din România, și reprezintă o componentă a unei inițiative vaste de informare și educație, axată pe prevenție și pe adoptarea unui stil de viață sănătos pe termen lung.
În cadrul MedLife, sănătatea este tratată cu grijă și responsabilitate, începând cu cerințele concrete ale fiecărui pacient. Deciziile clinice se bazează pe evaluări detaliate, susținute de echipe multidisciplinare de medici competenți și de tehnologii de ultimă oră. Prin metode avansate de diagnostic și intervenție, și recent, prin expertiza în genomică și capacitatea de a detecta în timp util factorii de risc pentru bolile frecvente sau legate de stilul de viață, MedLife își propune să sprijine pacienții în îngrijirea propriei sănătăți.
Scopul este evident: prevenirea proactivă și acțiunea rapidă, înainte ca afecțiunile de sănătate să perturbe echilibrul și calitatea existenței. Pentru că bunăstarea reprezintă mai mult decât lipsa bolilor. Se traduce prin vitalitate, mobilitate și stabilitate, indiferent de vârstă. MedLife alocă resurse continuu în metode ce asigură o stare de sănătate rezistentă și favorizează o viață trăită bine, nu doar în prezent, ci și pe termen lung.
Mai multe detalii privind serviciile oferite pot fi consultate la www.medlife.ro.
COMENTARII / 0