Cometa interstelară 3I/ATLAS, veche cât universul aproape

Cometa interstelară 3I/ATLAS, cel mai recent vizitator descoperit în sistemul nostru solar, are origini într-o regiune cosmologică cu totul diferită de a noastră și s-a format în zorii universului, într-un interval de timp care precede cu mult formarea sistemului solar, după cum relatează Scientific American într-un nou studiu.

3I/ATLAS a fost observată în 2025 și constituie a treia cometă interstelară care a fost detectată de oamenii de știință traversând sistemul nostru solar, după 1I/ʻOumuamua și 2I/Borisov.

3I/ATLAS, acea cometă interstelară enigmatică, a devenit subiectul unui studiu aprofundat.
Cercetătorii au recurs la Telescopul Spațial James Webb (JWST) și la Telescopul Atacama Large Millimeter/submillimeter Array (ALMA) situat în Chile pentru a examina gazele emanate de cometă pe măsură ce soarele îi dezgheață interiorul.
Analiza izotopilor chimici prezenți în aceste gaze a scos la iveală detalii semnificative despre istoria complexă a cometei.
Rezultatele acestui studiu, recent publicat în prestigioasa revistă Nature, au contribuit la elucidarea originii acestei comete.

Citește șiPropagandistul lui Putin amenință Germania: de data asta nu vom mai defila prin Berlin, praful radioactiv este dăunător pentru cizme

12 miliarde de ani ar putea reprezenta vârsta imensă a unei comete care a călătorit prin spațiu vreme îndelungată, potrivit cercetătorilor care au analizat compoziția sa chimică, folosind izotopii de carbon prezenți în structura sa pentru a estima această perioadă uimitoare.
Această durată de timp depășește cu mult limitele de vârstă ale sistemului nostru solar, care se ridică la 4,5 miliarde de ani și se apropie de vârsta universului însuși.
Rezultatele obținute de cercetători sugerează că această cometă ar putea fi chiar mai veche decât se estimase anterior.

Rezultatele cercetării scot în evidență faptul că 3I/ATLAS își are originea într-o zonă mult mai rece a sistemului său solar de origine, spre deosebire de cometele observate în sistemul nostru solar.
Analiza efectuată asupra conținutului de hidrogen greu sub formă de izotop deuteriu, care include un neutron și un proton, relevă valori superioare la această cometă în comparație cu orice obiect spațial din vecinătatea noastră, o caracteristică ce indică preponderența unor medii cu temperaturi scăzute.

Nu există informații suplimentare.

Aceste descoperiri confirmă rezultatele altor studii recente.
Astronomii avansează ipoteza că sistemul nostru solar ar putea avea caracteristici atipice și că, probabil, cometele pe care le cercetăm de secole se deosebesc semnificativ de majoritatea celor existente în univers.

Noi descoperiri în domeniul astronomiei au fost facilitate de telescoape de ultimă generație, cum ar fi ALMA și JWST, care au permis observarea primelor trei obiecte interstelare.
Observatorul Vera C. Rubin din Chile este pe punctul de a începe un studiu al cerului care se va desfășura pe o perioadă de un deceniu, ceea ce face probabilă descoperirea altor obiecte similare, potrivit Cyrielle Opitom, astronom la Universitatea din Edinburgh, Scoția și coautoră a noului studiu.

„Sperăm că vor fi la fel de interesante ca 3I/ATLAS”

, afirmă ea.
Studiul acestor roci vagaboande ar putea oferi în curând informații suplimentare despre granițele universului și poate chiar despre particularitățile noastre ca specie.

O posibilă metodă de comunicare pentru civilizațiile extraterestre avansate ar putea fi similară cu cea a licuricilor, bazându-se pe semnale vizuale. Această ipoteză a fost lansată de către cercetători.