Comisia de anchetă „Mykonos-Nordis”, votată în Camera Deputaților: cine sunt demnitarii vizați și ce vor investiga parlamentarii despre zborurile de lux

Camera Deputaților a votat, miercuri, constituirea comisiei parlamentare de anchetă privind scandalul „Mykonos-Nordis”, un demers inițiat în comun de parlamentarii USR și PNL. Noua structură...

Camera Deputaților a votat, miercuri, constituirea comisiei parlamentare de anchetă privind scandalul „Mykonos-Nordis”, un demers inițiat în comun de parlamentarii USR și PNL. Noua structură parlamentară are misiunea de a verifica modul în care au fost organizate deplasările private cu avioane închiriate către destinații exclusiviste precum Nisa și insula Mykonos, cine a suportat costurile acestor curse aeriene și care a fost cercul de decizie din jurul conexiunilor politice și judiciare invocate în spațiul public.

Decizia a fost adoptată în urma presiunii publice intensificată, alimentată de scandalul imobiliar Nordis, în contextul în care în spațiul public au circulat informații care susțin că lideri politici, magistrați și oameni de afaceri ar fi profitat de zboruri private finanțate din fonduri obscure sau din resurse asociate unei companii aflate în procedură de insolvență.

Comisia de anchetă trebuie să reconstruiască traseul precis al zborurilor, să compileze lista integrală a pasagerilor și să verifice statutul oficial al persoanelor aflate la bord.

Citește șiMinistra Culturii, la Bruxelles: România sprijină introducerea unei vârste minime europene pentru accesul copiilor la rețelele de socializare

Parlamentarii intenționează să ceară documente financiare pentru a determina cine a emis facturile și cine a plătit în realitate transportul, cazarea, mesele și serviciile aferente.

Hotărârea de înființare are, pe lângă alte obiective, ca scop verificarea posibilelor conflicte de interese sau a promisiunilor instituționale oferite în schimbul acestor deplasări de protocol private.

Parlamentarii vor examina legăturile dintre cei care organizează cursele charter, cei care finanțează aceste activități și funcționarii care au acceptat invitațiile.

Comisia va include 25 de deputați, alocați în funcție de proporția grupurilor parlamentare, iar susținătorii solicită ca întâlnirile și materialele depuse să fie accesibile public.

Lidera deputa

„Nu putem accepta ca oameni care ocupă funcţii importante în stat să beneficieze de vacanţe şi deplasări de lux, iar apoi să pretindă că nu au nimic de explicat. Vom insista ca această comisie să îşi facă treaba. Funcţiile publice nu trebuie să vină la pachet cu privilegii ascunse şi datorii faţă de oameni de afaceri. Românii merită adevărul, nu încă o muşamalizare”, a declarat deputata Diana Stoica.

Inițiativa a generat tensiuni semnificative între partidele din Parlament. Membrii USR l-au acuzat pe conducerea Camerei Deputaților și pe majoritatea, condusă de PSD, că ar fi amânat, pentru peste o lună, introducerea proiectului de hotărâre pe ordinea de zi.

Conform opoziației, au existat tentative procedurale pentru a bloca documentul în Biroul Permanent sau pentru a-i schimba în mod semnificativ scopurile, prin introducerea unor subiecte secundare susținute de AUR, în încercarea de a distrage atenția de la zborurile private de lux.

Inițiatorii declară că vor exploata toate mecanismele de reglementare pentru a păstra activitatea comisiei strict focalizată pe investigarea cazului Nordis și pe elucidarea modului în care funcționari și politicieni de rang înalt au interacționat cu mediul de afaceri subiect al investigațiilor.

20 octombrie 2026, DIICOT a readmis sechestrul asigurător asupra a 184 de imobile și 14 terenuri, deținute de companii din grupul Nordis, după ce Curtea de Apel București a anulat măsurile săptămâna precedentă. Bunurile sunt evaluate la 12 milioane de euro.

DIICOT a decis să închidă urmărirea penală împotriva fostei deputate Laura Vicol din PSD pentru alte trei infracțiuni din dosarul Nordis: fals în declarații în formă continuată, spălare de bani în formă continuată și complicitate la înșelăciune, conform Agerpres.

În dosar se însumează peste 700 de plângeri penale, iar numărul victimelor se ridică la 850 de persoane. Daunele cauzate de infracțiunea de înșelăciune, cu consecințe deosebit de grave, s-au ajuns la aproximativ 75 de milioane de euro. Această sumă corespunde fondurilor plătite de victime pentru imobile ce nu au fost finalizate și livrate.

Scandalul Nordis a devenit de largă notorietate după ce o investigație realizată de Recorder a dezvăluit o schemă imobiliară prin care sute de clienți au suferit pierderi. Modul în care funcționa grupul presupunea colectarea unor avansuri semnificative, chiar până la 90-100% din valoarea proprietăților, promisiunile fiind susținute de campanii de marketing agresive și de imaginea publică a dezvoltatorilor.

COMENTARII / 0