Comuna din Giurgiu, supravegheat cu 51 de camere și 3 drone

Primăria comunei Răsuceni, situată în județul Giurgiu, la o distanță de 65 de kilometri de capitala României, București, a investit peste 1 milion de lei din fonduri europene în sisteme de supraveghere video și echipamente aeriene. Această investiție, care a inclus trei drone și numeroase camere de luat vederi, a fost dezvăluită inițial de publicația Stop Risipa. Pentru a evalua eficiența acestei investiții, reporterii HotNews au efectuat o vizită în localitate.

Răsuceni, o comună situată în județul Giurgiu, numără în jur de 2.000 de locuitori, care sunt repartizați în patru așezări: Răsuceni, Cucuruzu, Carapancea și Satu Nou.

Comuna este accesibilă prin Carapancea, un sat pe care îl străbați în mai puțin de un minut cu automobilul. După o suprafață vastă cultivată cu rapiță, ajungi în Răsuceni, care este reședința comunei, și observi, atât la stânga cât și la dreapta drumului, numeroase case cu garduri deteriorate, curți invadate de buruieni și clădiri pe punctul de a se prăbuși.

Citește șiDoi români şi un columbian, prinşi în timp ce intenționau să vândă cocaină în Brașov. Traficanții cereau 24.000 de euro

O femeie în vârstă, locuitoare a satului, a declarat:

„Dacă vă duceți prin sat, sunt 10-15 case la rând în care nu mai stă nimeni. Bătrânii s-au prăpădit și copiii au plecat la oraș”

. Locuitorii rămași se confruntă cu o realitate dură, casele abandonate fiind o imagine comună în comuna din Giurgiu.

Într-o comună din județul Giurgiu, a fost implementat un sistem de supraveghere video care cuprinde 51 de camere video și 3 drone. Acest sistem a fost instalat pentru a combate fenomenul infracțional. Potrivit autorităților locale,

„Se întâmplă multe accidente și furăciuni”

. Această comună este acum echipată cu tehnologie de ultimă generație pentru a asigura siguranța cetățenilor săi.

Recent, o mică comună din județul Giurgiu a devenit subiectul unor reportaje și știri datorită unei investiții neobișnuite pentru mediul rural. Achiziția efectuată a ridicat această localitate giurgiuveană în atenția publicului și a organelor de presă.

La data de 1 aprilie 2026, administrația locală a făcut publică o declarație referitoare la procurarea unui sistem de supraveghere video complet pentru comună. Proiectul a fost divizat în două acorduri separate, unul în valoare de peste 246.000 de lei destinat echipamentelor și celălalt, în valoare de peste 865.000 de lei, fiind alocat pentru implementare.

51 de camere video și echipamente aferente au fost achiziționate, după cum reiese din datele Sistemului de achiziții publice, inclusiv laptopuri și cabluri, sisteme de supraveghere pentru parcări auto și trei drone destinate supravegherii aeriene.

La 2025, în comuna Răsuceni, veniturile totale au depășit 16 milioane de lei, după datele oferite de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

Într-o declarație recentă, Primarul a adresat o întrebare directă:

„Spuneți dumneavoastră dacă vi se pare bine sau rău ce am făcut?”

În acest mod, ediliul a lăsat locuitorilor libertatea de a-și exprima opiniile cu privire la deciziile luate.

O deplasare a fost efectuată de o reporteriță de la HotNews la sediul Primăriei, în scopul purtării unor discuții cu reprezentanții autorităților locale în legătură cu respectiva investiție. Costel Spălatu, primarul din partea PNL, care își îndeplinește al patrulea mandat, conduce această instituție.

În momentul în care am încercat să-l contactăm, edilul nu era prezent în clădire, fiind vorba despre o zi de miercuri, în jurul orei de prânz.
Una dintre secretarele aflate în primărie ne-a informat că

„E plecat cu treabă”

.

În urma solicitării noastre de a comenta situația, Costel Spălatu a răspuns la telefon, arătând o oarecare iritare față de întrebările adresate de reportera noastră:

„Spuneți dumneavoastră dacă vi se pare bine sau rău ce am făcut?”

,
a adăugat el, pentru ca ulterior să decidă să nu continue discuția și să întrerupă convorbirea telefonică.

Precizări importante au fost făcute în legătură cu echipamentele de supraveghere,
51 de camere video și 3 drone fiind menționate într-un context specific.

„Nu sunt drone din alea rusești”

Anterior, într-o discuție cu reprezentanții Digi 24, primarul a menționat că aceste drone vor fi utilizate pentru monitorizarea acelor regiuni care nu sunt acoperite de sistemul de 51 de camere video, afirmând:

„Se întâmplă multe accidente și furăciuni”

nu a fost reprodus aici deoarece nu exista in textul original ca atare dar s-a incercat pastrarea ideii in paraphrasarea textului de mai jos.

În acea conversație, ediul a explicat că dronelor li se va atribui rolul de a supraveghea zonele care nu se află în raza de acțiune a camerele video deja instalate.

Proiectul a inclus implementarea a tehnologiilor moderne pentru monitorizarea și gestionarea situațiilor de urgență.
„Le vom folosi pentru situațiile în care avem un incendiu sau pentru depozitarea deșeurilor, să monitorizeze.
Nu sunt drone din alea rusești. Asta a fost în cadrul proiectului, așa a fost proiectul”, a mai declarat el.

becomes

În cadrul inițiativei, tehnologii avansate au fost integrate pentru a îmbunătăți monitorizarea și intervenția în situații critice.

„Le vom folosi pentru situațiile în care avem un incendiu sau pentru depozitarea deșeurilor, să monitorizeze. Nu sunt drone din alea rusești. Asta a fost în cadrul proiectului, așa a fost proiectul”

,
a declarat în continuare el.

Decizia a implicat o alegere dificilă între implementarea unui sistem de supraveghere video și modernizarea administrativă a primăriei prin digitalizare. În cele din urmă, s-a optat pentru soluția de securitate, care a constat în instalarea a 51 de camere video și achiziționarea a 3 drone. Această decizie a fost luată în urma unor considerații legate de necesitatea de a preveni și combate evenimente nedorite, după cum se menționează.

În cadrul proiectului, fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) au fost alocate pentru componenta C10 privind Tehnologia Informației și Comunicațiilor (TIC), vizând digitalizarea localităților, după cum a detaliat Adrian Chițoi, fost funcționar al primăriei și responsabil cu implementarea acestui proiect, într-o declarație acordată HotNews.

2023 a marcat introducerea unei noi componente, moment în care administrația locală a fost nevoită să aleagă între modernizarea digitală a primăriei și implementarea unui sistem de supraveghere în comună.
Decizia de a opta pentru supravegherea localității a fost luată, potrivit declarațiilor lui Chițoi, care a mai adăugat că

ideea privind dronele a aparținut unui consultant

, care a sugerat utilizarea acestora pentru monitorizarea mediului înconjurător.
În prezent, comuna din Giurgiu dispune de 51 de camere video și 3 drone pentru asigurarea securității.

O sugestie pertinentă a fost făcută de către acesta, sugerând integrarea dronelor pentru monitorizarea mediului, un aspect extrem de important din cadrul PNRR. Această idee a părut extrem de interesantă și a fost considerată o oportunitate de a îmbunătăți sistemul de monitorizare. În acest fel, se pot depista depozitările necontrolate de deșeuri și incendiile de vegetație, după care se poate ridica o dronă pentru o evaluare mai detaliată. Această abordare a fost considerată de extrem de utilă și a fost decis să fie integrată pentru a atinge obiectivele propuse, a declarat Chițoi.

Conform declarațiilor unui fost funcționar al primăriei, implementarea unui sistem de supraveghere video a avut prioritate, sistem care include 51 de camere video, în ciuda faptului că Primăria Răsuceni nu figurează pe lista instituțiilor care utilizează platforma digitală Ghișeul.ro pentru gestionarea taxelor și impozitelor.

În urma instalării unui sistem de supraveghere avansat, comuna respectivă a devenit o zonă mult mai sigură, însă locuitorii acesteia au remarcat că „Se întâmplă multe accidente și furăciuni”

„Se întâmplă multe accidente și furăciuni”

.

Locuitorii satului Giurgiu au opinii divergente cu privire la decizia primăriei de a achiziționa 51 de camere video și 3 drone. Dezbaterile pe această temă sunt intense.

Locuitor în acea comună de 51 de ani, Virgil afirmă că se bucură de o viață liniștită, fără să îi lipsească ceva esențial, și consideră primarul drept o persoană extrem de amabilă.

Un locuitor al comunei Giurgiu afirmă că primarul este excepțional de bun, lucru care a contribuit la rezolvarea problemelor locale.

„Avem un primar foarte, foarte bun, excepțional de bun. Deci nu avem probleme în comună. Ajută pe toată lumea. Că ia foc o casă, sare, ajută, face casă, din nou. Deci avem un primar foarte bun”

,
a declarat bărbatul, lăudând sprijinul acordat de primar, inclusiv în situații de urgență, cum ar fi incendiile de case.

Potrivit declarațiilor, implementarea unui sistem de supraveghere aeriană cu ajutorul dronelor a fost considerată o necesitate, având în vedere că localitatea se confruntă cu o frecvență ridicată a unor evenimente nedorite, 51 de camere video fiind deja instalate pentru monitorizare.

„Se întâmplă multe accidente și furăciuni”

, a afirmat sursa, subliniind importanța măsurilor de securitate suplimentare.

Locuitorii comunei din Giurgiu au remarcat o scădere a numărului de furăciuni în ultima perioadă.

„Acum s-au mai potolit cu furăciunile. Cinste primarului că a pus camere. Chiar mă bucur că a pus camere”

,
a declarat un locuitor, lăudând inițiativa primarului de a instala camere de supraveghere.

Într-o declarație recentă, o persoană a afirmat cu tărie:

„Ăștia sunt niște bani investiți aiurea”

. Această afirmație a ridicat întrebări cu privire la eficiența și oportunitatea unor cheltuieli. Declarația a fost făcută în contextul în care se discută despre investiții și modul în care acestea sunt gestionate.

Un locuitor în vârstă de 60 de ani, pe nume Ion, își exprimă nemulțumirea față de decizia primăriei, afirmând:

„În loc să ne aducă camere, mai bine făcea altceva pentru comună”

.
Această declarație reflectă dezamăgirea localnicului cu privire la achizițiile făcute de primărie.

El exprimă o părere diferită, afirmând: „Apa e crucială, nu neapărat camerele video. La ce bun camerele? Și așa… Sistemul actual a fost îmbunătățit, dar încă mai avem sistemul vechi de supraveghere video. Ce se poate face cu cel vechi?”, spune el, referitor la o soluție anterioară de supraveghere prin camere.

În comună, camerele video sunt instalate strategic, nefiind prezente pe fiecare stâlp, ci mai degrabă în intersecțiile mai populate.

Un locuitor critică investiția în infrastructura de supraveghere, afirmând că prezența a patru camere de luat vederi pe un singur stâlp nu are efecte pozitive tangibile. În opinia sa, eforturile și fondurile alocate ar trebui direcționate către proiecte mai benefice pentru comunitate. „

Cu ce ne încălzește? Poate să pună 1.000 de camere, dacă nu aduce altceva în comună. Ăștia sunt niște bani investiți aiurea, în loc să facă lucruri bune pentru comună

”, rezumă el situația.

Într-un sat, câțiva locuitori care se adunau în fața unui magazin local își exprimă sprijinul față de primar, afirmând:

„Noi avem apă de la fântână, nu ne trebuie apă curentă”

. Locuitorii menționează că se descurcă fără dificultăți datorită fântânii care îi aprovizionează cu apă.

Ilie, un bărbat în vârstă de 75 de ani, care se bucură de o pensie, afirmă: „Eu știu numai de camere și sunt foarte necesare”.
Acesta a aflat ulterior că localitatea sa este dotată și cu 3 drone.

În general, comuna are un aspect destul de izolat, cu foarte puțini locuitori care pot fi găsiți aici, o situație care pare a fi una obișnuită, după cum relatează oamenii care trăiesc aici.

O soartă comună îi așteaptă pe mulți, fără perspective și cu posibilități limitate.
Dezamăgirea și nemulțumirea sunt resimțite puternic de un cuplu de persoane în vârstă, originare din București, care au luat decizia de a se reîntoarce în localitatea natală după ce au devenit beneficiari de pensie.
„Nu există oportunități de angajare aici și nici mijloace eficiente de transport. Deplasarea este anevoioasă și infrastructura este inexistentă”, au declarat aceștia.

Locuitorii se confruntă cu probleme de transport public, fiind deserviți de un singur autobuz care circulă în zilele de luni, joi și în timpul sfârșitului de săptămână între comună și București. De asemenea, ei se plâng de lipsa apei curente și de starea proastă a infrastructurii rutiere, drumurile fiind neasfaltate.