Singurul avion de pasageri care a zburat mai repede decât viteza sunetului – Concorde – a efectuat ultimul său zbor în 2003. Bob van der Linden, curator la Muzeul Național al Aerului și Spațiului, a fost pasager în acel ultim zbor. După aproximativ 30 de minute, avionul a atins Mach 2, sau dublul vitezei sunetului, și aproximativ 2.170 de kilometri pe oră, fără nicio problemă, a scris el într-un articol pentru revista Air & Space un an mai târziu. Linden a remarcat că geamurile erau calde, în timp ce cerul de afară arăta „de un violet închis uimitor”.
Concorde a transportat primii pasageri în 1976, reducând la jumătate timpii de zbor între New York și Londra. Dar zgomotul său, în special boom-ul sonic puternic, era atât de intens încât agențiile de aviație l-au restricționat la zboruri peste mare. Consumul masiv de combustibil al avioanelor a contribuit parțial la prețul ridicat al unui loc – de câteva ori mai mare decât un bilet la clasa întâi. Însă clienții nu au vrut să plătească, iar majoritatea zborurilor Concorde erau pe jumătate goale. Operatorii au retras în cele din urmă zborurile după dezastruosul accident Air France din 2000 și o scădere bruscă a transportului aerian după 11 septembrie. Mulți analiști au crezut că sfârșitul Concorde a însemnat și sfârșitul erei călătoriilor supersonice cu pasageri.
În ciuda unei perioade de peste douăzeci de ani, inițiativele NASA și Boom Supersonic continuă să mențină visul supersonic în viață, potrivit lui Tom Metcalfe în National Geographic. Începutul anului acesta, X‑59, un avion experimental al agenției, a traversat pentru prima dată bariera sunetului. Între timp, Boom a realizat deja mai multe zboruri supersonice de succes cu avionul de test XB‑1, denumit „Baby Boom”. Ambele inițiative urmăresc să rezolve aceleași probleme de zgomot și consum de combustibil ca Concorde, iar dacă reușesc, ar putea revoluționa transportul aerian prin scurtarea timpilor de călătorie.
Citește șiCea mai mare rachetă din lume, pregătită pentru un test crucial. Un pas esențial pentru revenirea pe Lună
Blake Scholl, CEO al companiei Boom, a spus:
„Îmi doresc să existe un viitor în care să le spunem copiilor noștri că nu am zburat întotdeauna supersonic”
În planul său, Overture, primul avion comercial al firmei, ar trebui să facă debutul în anul 2030. Conform companiei, această aeronava va avea dimensiuni de aproximativ trei ori mai mari decât modelul XB-1, iar testele esențiale vor începe în câteva săptămâni.
Deschiderea rutelor supersonice deasupra uscatului va necesita eliminarea bang-ului sonic. Avioanele Concorde au zdruncinat geamurile în Anglia, iar oamenii de pe Coasta de Est a SUA au auzit „dublul tunet” al trecerii lor chiar și atunci când se aflau în interior.
Fizica pare inevitabilă: un boom sonic este unda de șoc cauzată de un obiect care depășește viteza sunetului în aer. Dar Boom a dezvoltat o strategie pe care o numește „Boomless Cruise” (Croazieră fără boom): Deasupra uscatului și la altitudini mari, aeronavele ar încetini de la viteza lor obișnuită de Mach 1,7 la o viteză între Mach 1,1 și 1,3. Când temperatura aerului este suficient de scăzută (un punct de date care va fi monitorizat din cabina Overture), straturile atmosferei schimbă direcția undelor sonore provenite de la un avion cu reacție, rezultând un boom care nu se aude la sol. Tehnologia a fost testată cu succes pe XB-1 al lui Boom, care a depășit acum viteza supersonică de șase ori – fără boom-uri sonice audibile.
NASA testează o abordare diferită printr-o misiune numită Quesst, de la Quiet Supersonic Technology. În loc să încerce să reflecte sunetul în sus, așa cum face Boom, avionul său experimental X-59 – construit de Lockheed Martin – folosește un bot alungit și alte geometrii radicale pentru a reduce cât mai mult posibil bang-ul sonic. Din păcate, botul său este atât de lung încât un pilot nu poate vedea peste el și trebuie să zboare cu camere și un ecran. Martorii de la zborul de testare din iunie au descris zgomotul undei de șoc drept o „bufnitură înfundată”, mai degrabă decât ca pe tunetul unui Concorde.
Scholl susține că ideea Boom este mai bună: „Tehnologia noastră «Boomless Cruise»… face ca boom-ul sonic să dispară complet în comparație cu X-59, care urmărește să atenueze un boom încă audibil, dar mai silențios”, spune el.
Însă inginera aerospațială Nicole Viola de la Universitatea Politehnică din Torino, Italia, consideră că NASA este cu un pas înainte din punct de vedere tehnic. În timp ce boom-ul sonic absolut al Concorde a fost o „primă generație”, Overture-ul lui Boom reprezintă o „a doua generație” de aeronave supersonice care urmărește să reducă boom-ul sonic ocolindu-l, în timp ce X-59 reprezintă o „a treia generație”, care urmărește să reducă boom-ul sonic la sursa sa, spune ea. Abordarea NASA ar face posibile viteze mai mari, iar sunetul unui boom sonic ar putea fi redus la nivelul unei portiere de mașină care se închide peste stradă.
Inginerul și cercetătorul Bernd Liebhardt, activ la Centrul Aerospațial German din Hamburg, avertizează că tehnicile de proiectare ale X-59 ar putea să nu fie suficiente pentru a diminua superboom-urile – exploziile sonice intense provocate de accelerare și manevră.
„Campania X-59 nu ar trebui considerată un efort final, ci mai degrabă un prim pas către o soluție rezilientă”
Supersonicele cu zgomot redus ar aduce reduceri semnificative ale duratei călătoriilor. Pentru ilustrație, zborul dintre New York și Londra cu un Concorde a necesitat trei ore și jumătate, în timp ce Boom prognozează că aceeași rută va fi completată în aproximativ patru ore cu aeronavele viitoare. Însă această viteză ar implica un sacrificiu major pentru mediu, printr-o eficiență mai scăzută a consumului de combustibil.
Boom a dezvoltat, de asemenea, motoare „Symphony” extrem de eficiente pentru a obține o tracțiune mai mare per unitate de combustibil, reducând emisiile comparativ cu Concorde. Economiile de carburant ar permite ca locurile de la New York la Londra pe Overture să fie de aproximativ un sfert din prețul unui loc echivalent pe Concorde, sau să se apropie de costul clădirii business de astăzi, afirm
Boom și alți operatori de aeronave supersonice de pasageri continuă să lupte pentru mediu: având în vedere îmbunătățirile realizate în eficiența motoarelor, aceste avioane vor utiliza încă mult mai mult combustibil decât aeronavele convenționale pe aceleași trasee, până la nouă ori mai mult. Supersonicile ar genera inevitabil o creștere a emisiilor de carbon la un nivel similar; Boom plănuiește să neutralizeze această creștere prin adoptarea combustibilului pentru aviație provenit din surse sustenabile, precum combustibilul obținut din deșeurile industriale și urbane.
Boom nu este singura firmă care vrea să readucă avioanele supersonice; alte inițiative au eșuat sau au fost abandonate. Când va fi terminat, aeronava Overture, cu dimensiuni considerabile, va putea transporta între 64 și 80 de pasageri (Concorde avea capacitatea de a încărca până la 100 de pasageri).
Compania Boom își concentrează eforturile pe implementarea pe scară largă a flotei supersonice, ceea ce ar putea reduce cheltuielile și prețurile biletelor pentru costuri mai mici și bilete mai ieftine:
„Zborul supersonic poate fi accesibil pentru zeci de milioane de pasageri”
declară Scholl.
„Scopul nostru final este să-l facem disponibil tuturor.”
Totuși, anumite persoane din domeniu susțin că lansarea proiectului
Inginerul aerospațial Iain Boyd de la Universitatea din Colorado, Boulder, este de acord: „Deși Boom continuă să facă progrese, încă nu au transportat pasageri la viteză supersonică”, spune el. „Mai sunt multe de făcut în ceea ce privește calificarea și siguranța.”
Chiar și cu obstacolele cu care se confruntă avioanele supersonice de pasageri, unii vor să accelereze și mai mult. Se vorbește acum despre avioane de pasageri „hipersonice”, care ar zbura cu o viteză de peste cinci ori mai mare decât cea a sunetului și ar reduce timpul de deplasare de la New York la Londra la sub două ore; zborurile suborbitale cu rachete pentru pasageri, care au fost de asemenea propuse, ar putea reduce și mai mult acest timp. Un susținător, o companie aerospațială numită Hermeus, planifică un avion hipersonic cu 20 de locuri numit Halcyon, care ar zbura cu peste 6.000 de kilometri pe oră, călătorind de la New York la Londra în aproximativ 90 de minute.
Totuși, numeroși specialiști estimează că zborul hipersonic nu va rămâne practic pentru o perioadă foarte lungă de timp.
Mai întâi trebuie să vedem un fel de transport de marfă sigur și repetat la super-mare viteză înainte de a ne putea gândi măcar la transportul de oameni
spune Liebhardt.
Aviația are standarde de siguranță
COMENTARII / 0