Consilierii Capitalei dezbat azi bugetul 2026 și reorganizarea Poliției Locale

Marți, de la ora 9.00, are loc o ședință extraordinară a consilierilor generali ai Capitalei, care vor examina proiectul de buget pentru anul 2026 și vor discuta despre reorganizarea Poliției Locale a Municipiului București.

8.494.599.150 lei vor reprezenta veniturile Municipiului București în anul 2026, potrivit proiectului, ceea ce înseamnă o creștere de 14,5% față de exercițiul financiar precedent.

2,1 miliarde de lei sunt alocați pentru investiții și 4 miliarde pentru cheltuieli curente, conform proiectului de buget.
Proiecte de infrastructură de anvergură urmează să fie sprijinite în anul 2026 de către Primăria Capitalei, printre care se numără Prelungirea Ghencea și Dimitrie Pompeiu, precum și lucrări de reabilitare și modernizare a sistemelor de termoficare și a liniilor de tramvai, consolidarea blocurilor și clădirilor istorice.

Citește șiUn judecător interzice construcția zidului care ar fi urmat să despartă Texas de Mexic. Bariera ar fi trecut prin Parcul Național Big Bend

Cei mai mulți bani din buget se duc însă pe subvenții

, a informat Primăria Municipiului București (PMB) printr-un mesaj publicat pe platforma de socializare Facebook.

Ciprian Ciucu, primarul general, a făcut publică propunerea bugetară în cadrul unui eveniment de dezbatere organizat la sediul Primăriei Capitalei, eveniment pe care Ciprian Ciucu l-a caracterizat ca fiind o premieră pentru această instituție.

Flexibilitatea financiară a Capitalei este extrem de limitată, deoarece toate fondurile alocate sunt de origine guvernamentală. 3,5 miliarde de lei au lipsit din bugetul administrației locale în ultimii doi ani.

„Municipiul București are o foarte scăzută flexibilitate bugetară, toți banii pe care îi primim sunt de la Guvern. Taxele plătite de bucureșteni merg la sectoare, nu la PMB. În ultimii doi ani, din bugetul Primăriei au lipsit 3,5 miliarde de lei”

, a afirmat primarul, care a militat pentru implementarea unei legi a finanțelor publice locale, astfel încât să poată fi garantată predictibilitatea în acest domeniu.

să fie reformulat în

Astăzi, primarul Capitalei a declarat că orice venituri suplimentare sunt direcționate către sectoare, nemaifiind disponibile pentru Primăria Municipiului București (PMB). În perioada precedentă de doi ani, bugetul Primăriei a înregistrat o scădere semnificativă, de 3,5 miliarde de lei.

„Municipiul București are o foarte scăzută flexibilitate bugetară, toți banii pe care îi primim sunt de la Guvern. Taxele plătite de bucureșteni merg la sectoare, nu la PMB. În ultimii doi ani, din bugetul Primăriei au lipsit 3,5 miliarde de lei”

, a precizat el, susținând necesitatea unei legi care să asigure predictibilitatea în finanțele publice locale.

în următoarea variantă

Primarul a explicat că toate fondurile pe care Municipiul București le primește provin de la Guvern. În ultimii doi ani, Primăria a suferit o pierdere financiară de 3,5 miliarde de lei. El a susținut că taxele locale plătite de bucureșteni sunt alocate sectoarelor, și nu Primăriei Municipiului București.

„Municipiul București are o foarte scăzută flexibilitate bugetară, toți banii pe care îi primim sunt de la Guvern. Taxele plătite de bucureșteni merg la sectoare, nu la PMB. În ultimii doi ani, din bugetul Primăriei au lipsit 3,5 miliarde de lei”

, a declarat primarul, care consideră că o lege a finanțelor publice locale ar trebui adoptată pentru predictibilitate.

Administrația Capitalei se confruntă în acest moment cu necesitatea de a corecta rămânerea în urmă și de a achita sume restante acumulate în exerciții financiare anterioare.
Edilul a exprimat opinia că nu este rezonabil ca orașul să funcționeze cu un buget improvizat, adăugând că este necesară adoptarea unei legi privind finanțele publice.

„Nu e normal ca orașul să aibă un buget de bazar. Avem nevoie de o lege a finanțelor publice”

Vor fi dezbătute astăzi principalele direcții de finanțare și distribuții bugetare ale Capitalei pentru anul viitor, respectiv 2026, precum și restructurarea Poliției Locale, toate acestea urmând a fi discutate în cadrul unei ședințe extraordinare.

Planul pentru anul viitor prevede următoarele aspecte cheie:
2026 va fi un an crucial pentru proiect.

Bugetul alocat pentru diverse proiecte este prezentat într-o listă detaliată, astfel:

• Pentru subvenții destinate termoficării și transportului în comun au fost alocați 2,5 miliarde lei;
• 1 miliard lei a fost alocat pentru modernizarea sistemului de termoficare;
• Pentru modernizarea infrastructurii de tramvai pe o distanță de 50 km vor fi investiți aproape 1 miliard lei;
• Consolidarea clădirilor cu risc seismic va necesita peste 198 milioane lei;
• Proiectul Prelungirea Ghencea va primi 130 milioane lei;
• 76 milioane lei vor fi investiți în supralărgirea Dimitrie Pompeiu;
• Reconstrucția Podului Calicilor este estimată la 12 milioane lei;
• Amenajarea malurilor Dâmboviței, pe tronsonul dintre Piața Unirii și Izvor, presupune cheltuieli de 65 milioane lei;
• Înnoirea parcului auto STB va costa 85 de milioane lei;
• 53 milioane lei vor fi alocați pentru modernizarea Cartierului Henri Coandă;
• Asigurarea siguranței Pasajului Basarab va necesita 20 milioane lei.
• Supralărgire Dimitrie Pompeiu – 76 milioane lei;
• Modernizarea Cartierului Henri Coandă – 53 milioane lei;

Astăzi, ședința extraordinară a Consiliului General al Capitalei va avea loc pentru a discuta despre bugetul anului 2026 și despre restructurarea Poliției Locale.

Reorganizarea Poliției Locale a Capitalei este prevăzută în cel de-al doilea proiect aflat pe ordinea de zi, care implică o reducere a numărului total de posturi, de la 514 la 384. În același timp, numărul funcțiilor publice de conducere va suferi o scădere, și anume de la 47 la 26.

Reorganizarea instituției va duce la apariția a două noi funcții de director general adjunct, rezultând un număr total de trei astfel de posturi.
Motivul invocat pentru această schimbare este necesitatea unei coordonări separate pentru domeniul ordine publică și circulație, pe de o parte, și pentru segmentele de inspecție, control și administrativ, pe de altă parte.

Reorganizarea instituțională prevede înființarea următoarelor structuri:
Direcția Siguranță și Ordine Publică,
Direcția Inspecție și control,
Direcția Dispecerat Operativ Integrat și
Direcția Economică.

Scopul acestei inițiative este acela de a diminua costurile bugetare și de a optimiza prestarea serviciilor publice destinate comunității, potrivit documentului de aprobare prezentat.
Se are în vedere reducerea cheltuielilor bugetare și îmbunătățirea eficienței serviciilor publice oferite cetățenilor.

Potrivit documentului, măsura conduce la diminuarea cu 130 de posturi, preponderent ca rezultat al restructurării serviciilor suport și a celor de specialitate, fără a afecta calitatea serviciilor furnizate populației.