Consiliul Fiscal nu exclude recesiune ușoară în 2026 – prognoze 2027?

Consiliul Fiscal nu exclude posibilitatea ca România să înregistreze o recesiune ușoară în 2026, în condițiile în care măsurile de reducere a deficitului frânează economia, iar mediul internațional rămâne nefavorabil. Principalele prognoze indică pentru acest an o evoluție cuprinsă între o scădere de 0,2% și o creștere de 0,7%, urmată de o revenire în 2027, potrivit raportului anual al instituției pentru 2025.

Comisia Europeană prevede pentru România o creștere economică de 0,1% în anul 2026, o cifră mult sub estimarea FMI, care indică un avans de 0,7%. În același timp, Comisia Națională de Strategie și Prognoză a redus proiecția sa de la 1% la 0,1%, iar B

Citește șiRomânia așteaptă verdictul S&P: riscul de junk și retrogradarea

„O recesiune ușoară în 2026 nu este de exclus, dată fiind amploarea consolidării bugetare și mediul internațional nefavorabil”

avertizează Consiliul Fiscal.

În prima perioadă trimestrială a anului 2026, raportul prezintă o contracție anuală de 1,2% în serie brută și de 1,1% în serie ajustată sezonier. În comparație cu trimestrul precedent, activitatea economică a rămas la fel, după o scădere de 1,9% observată în ultimele trei luni ale anului 2025.

În analiza sectorială, domeniile construcțiilor și al activităților culturale și recreative au generat efecte pozitive, în contrast cu comerțul, transportul și HoReCa, industria, IT&C, tranzacțiile imobiliare și administrația publică, care au determinat o scădere a economiei. De asemenea, consumul gospodăriilor a adus o contribuție negativă, însă această scădere a fost atenuată de cheltuielile guvernamentale și de investiții.

Consiliului Fiscal consideră că investițiile și fondurile europene vor continua să fie principalii factori de susținere a economiei. Consumul privat ar reîncepe să fie un motor de creștere abia în 2027, datorită temperării inflației și a creșterii veniturilor reale ale populației. În anul următor, FMI prognozează un avans de 2,5%, Comisia Europeană de 2,3% și BERD de 1,8%.

Scăderea deficitului încetinește activitatea economică, în timp ce întreruperea acestei scăderi ar accelera creșterea datoriei.

Riscul de recesiune apare în aceeași fază în care România trebuie să continue reducerea deficitului bugetar. Consiliul Fiscal prezintă o situație dificilă: ajustarea influențează cererea și creșterea economică pe termen scurt, însă într

Deficitul bugetar, estimat conform metodologiei europene, a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025. În ceea ce privește anul 2026, scenariul prezentat de Consiliul Fiscal prevede o țintă de 6,2% din PIB.

Instituția a calculat ce s-ar întâmpla dacă măsurile deja adoptate ar fi aplicate în 2026, dar procesul de consolidare nu ar mai continua din 2027. În acest scenariu, denumit „no-policy-change”, datoria publică ar crește în medie cu aproximativ 3,4 puncte procentuale din PIB pe an, ar depăși 70% în 2030, ar ajunge la aproximativ 80% în 2034 și ar trece de 100% din PIB în 2039.

„Măsurile adoptate în anul 2025 au atenuat dinamica explozivă a datoriei publice, dar nu sunt suficiente pentru a o stabiliza. Deși proiecția datoriei pe termen lung este una ipotetică, întrucât piețele financiare și agențiile de rating ar reacționa cu mult înainte de atingerea pragurilor menționate, dinamica proiectată subliniază necesitatea continuării procesului de consolidare bugetară”, se arată în raport.

Raportul indică că măsurile implementate în 2025 au redus intensitatea explozivă a datoriei publice, însă acestea nu reușesc să o echilibreze complet. Chiar dacă estimarea datoriei pe termen lung rămâne ipotetică, deoarece piețele financiare și agențiile de rating ar reacționa mult înainte de a atinge pragurile menționate, evoluția prevăzută evidențiază necesitatea prelungirii procesului de consolidare bugetară.

59,6% reprezintă proporția datoriei publice față de PIB la finalul anului 2025, iar aceasta a crescut cu cinci puncte procentuale față de cifra din anul precedent. În luna aprilie a anului 2026, raportul s-a ridicat la 60,2%.

În cazul în care încetarea reducerii deficitului persistă, volumul total de finanțare necesar statului—incluzând refinanțarea datoriei scadentă și compensarea deficitului—se va intensifica de la aproximativ 15% din PIB în 2026 la 20% în 2034. Costurile aferente dobânzilor vor crește, la rândul lor, de la în jurul 3% din PIB la aproximativ 5% în aceeași perioadă. Pericolele se agravează prin faptul că 53% din datoria publică este exprimată în monedă străină, ceea ce o expune la deprecierea leului.

Raportul indică că această tendință poate fi prevenită prin menținerea procesului de ajustare. În cazul în care România reușește să atingă, în 2030, un excedent primar structural de aproximativ 2,1% din PIB potențial, datoria ar ajunge la un maxim de 62-65% în intervalul 2027-2028, după care ar începe să scadă, iar deficitul bugetar ar scădea sub 3% din PIB.

Consiliul Fiscal avertizează însă că păstrarea consolidării prin înghețarea continuă a cheltuielilor sociale și de personal sau prin noi creșteri ale poverii fiscale ar fi dificil din punct de vedere social și politic. În acest cadru, instituția prezintă o a treia opțiune: sporirea veniturilor printr-o colectare mai eficientă. Analiza încasărilor din TVA indică, totuși, că progresele anticipate nu s-au concretizat încă.

Veniturile obținute din TVA nu sugerează că statul colectează mai eficient.

În anul 2025, guvernul a încasat 133,9 miliarde de lei din taxele pe valoarea adăugată, reprezentând un plus de 13 miliarde de lei, adică 10,7%, față de anul precedent. Totuși, această sumă a rămas cu 2,2 miliarde de lei sub cifra stabilită în bugetul inițial.

Creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 21%, ce a intrat în vigoare pe 1 august 2025, și substituirea cotelor reduse de 5% și 9% cu o cotă unică de 11%, au contribuit la susținerea veniturilor. Ministerul Finanțelor a calculat că această schimbare va aduce în plus aproximativ șase miliarde de lei la buget.

În scopul de a determina dacă eficiența colectărilor statului s-a îmbunătățit, Consiliul Fiscal a estimat suma pe care ar fi trebuit să o încaseze bugetul, luând în calcul creșterea consumului privat cu 8,1% și noile rate de TVA. Estimarea a indicat aproximativ 135,4 miliarde de lei, superând cifra reală colectată, de 133,9 miliarde.

„În consecință, execuția veniturilor din TVA nu oferă dovezi privind îmbunătățirea eficienței colectării acestora, care ar fi trebuit să genereze venituri suplimentare de 5,7 miliarde de lei, conform proiecțiilor inițiale ale Ministerului Finanțelor”, precizează raportul.

Consiliul Fiscal subliniază că veniturile suplimentare estimate din combaterea evaziunii nu trebuie să fie incluse în buget înainte de a se materializa efectiv, ci să fie recunoscute doar după ce apar efectiv în execuție.

România rămâne în topul deficitului de TVA din Uniunea Europeană, cu o pierdere estimată la 30%, echivalentul a 9,2 miliarde de euro. În 2025, guvernul a reușit să colecteze doar aproximativ 7,1% din PIB prin TVA, cea mai mică rată dintre statele din Europa Centrală și de Est analizate în raport. În contrast, Slovenia a obținut 8% din PIB, iar Bulgaria 9,6%.

Consiliul Fiscal estimează că diminuarea deficitului de colectare a TVA-ului și a deficitului aferent impozitului pe profit, împreună cu recuperarea obligațiilor restante ale firmelor aflate în insolvență sau faliment, ar putea genera venituri suplimentare ce depășesc 1,5% din PIB. Aceste încasări ar susține reducerea deficitului și ar atenua presiunea pentru noi majorări de taxe, limitând în același timp impactul negativ al consolidării asupra economiei.