Consumul de droguri crește alarmant în rândul tinerelor din România

Agenția Națională pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și Adicțiilor a întocmit un raport care scoate în evidență faptul că drogurile rămân o problemă majoră pentru autorități, atât din punct de vedere al sănătății publice, cât și al securității naționale. În același timp, schimbările rapide pe piața drogurilor, schimbările în ceea ce privește tipologia consumatorilor și introducerea de noi substanțe cu efecte psihoactive fac necesare ajustări continue ale strategiilor de prevenire și combatere a acestui fenomen.

Raportul acoperă perioada ianuarie-decembrie 2024 și reunește date colectate de la instituțiile cu atribuții în domeniu, pe baza indicatorilor epidemiologici utilizați la nivel european. Analiza se bazează inclusiv pe studiul General Population Survey (GPS), care a chestionat persoane cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani, și pe studiul european ESPAD care a evaluat consumul de droguri în rândul adolescenților de 16 ani.

Se înregistrează o creștere a consumului de droguri în rândul femeilor tinere, fenomen care se manifestă în toate categoriile de consum. Femeile tinere sunt din ce în ce mai afectate, potrivit datelor recente. Acest fenomen ridică îngrijorări în rândul specialiștilor.

Citește șiSingurătatea și izolarea socială pot scurta cu șase ani viața fără boli. Femeile și bărbații sunt afectați diferit

Trendul de creștere al consumului de droguri în rândul tinerilor se pare că a încetinit la nivel general în comparație cu 2019, însă o analiză mai aprofundată dezvăluie o schimbare semnificativă.
În rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 15 și 34 de ani, consumul de droguri pe parcursul vieții a înregistrat o creștere modestă, de la 18,1% la 18,5%, în timp ce frecvența consumului în ultimul an și în ultima lună a scăzut.

Statisticile ascund o realitate distinctă atunci când vine vorba despre femeile și bărbații tineri. 15,9% reprezintă acum procentajul femeilor tinere care au consumat droguri la un moment dat în viață, 7,4% au făcut acest lucru în ultimul an, iar 5,1% în ultima lună, toate acestea fiind valori mai mari decât cele înregistrate în 2019, când procentajele erau de 11,5%, 6,8% și 4,4%, respectiv.

21,1% reprezintă procentul de bărbați cu vârste între 15 și 34 de ani care au consumat droguri la un moment dat în viață, în scădere față de 24,5%. Consumul de droguri în ultimul an a înregistrat o scădere de la 15,1% la 10,8%, în timp ce consumul din ultima lună a scăzut de la 9,6% la 7,3%.

Conform raportului, schimbarea înregistrată reprezintă o inversare a tendințelor clasice, deoarece anterior, bărbații erau cei care obișnuiau să adopte mai repede comportamente periculoase legate de consumul de droguri.

o inversare a tendințelor tradiționale

este expresia care descrie această schimbare, potrivit raportului.

Trendul nu indică o creștere a consumului în rândul tinerilor în general, potrivit autorilor documentului. De fapt, scăderea consumului în rândul bărbaților este mai semnificativă decât creșterea observată în rândul femeilor, rezultând o reducere a consumului în rândul tinerilor cu vârsta între 15-34 de ani.

Schimbări semnificative au fost remarcate în ceea ce privește substanțele consumate de femeile tinere, 8,3% fiind procentul înregistrat în cazul consumului de canabis pe parcursul vieții, 4,3% fiind cel al consumului din ultimul an. Aceste cifre reprezintă o creștere față de perioadele anterioare, când procentele erau de 6,6% și 3,5%. În ceea ce privește cocaina, 1,1% din femeile tinere au consumat această substanță în ultimul an. De asemenea, raportul arată că, deși se pare că consumul de Ecstasy (MDMA) s-a stabilizat, în realitate se înregistrează o creștere a consumului în rândul femeilor tinere, de la 0,4% la 1,1% pentru cocaină.

În continuare, canabisul este drogul cel mai frecvent confiscat și cel mai des consumat.

Potrivit datelor recente, canabisul rămâne substanța dominantă pe piața drogurilor din România, fiind înregistrate cantități semnificative atât în ceea ce privește consumul, cât și cantitățile confiscate de către autoritățile române.

51 de culturi de canabis au fost descoperite în anul 2024, fiind înregistrate numere semnificative atât în spații închise, cât și în exterior, cu 26, respectiv 25 de cazuri.
Operațiunile au dus la confiscarea a 861,2 kilograme de canabis, 43,1 kilograme de rășină de canabis, precum și 9.691 de plante, alături de 477,4 kilograme de masă vegetală și ulei de canabis.

La nivel național, 3.882 de capturi au implicat produse pe bază de canabis, acestea fiind cele mai numeroase capturi de droguri înregistrate.
Canabisul a fost substanța cea mai frecvent identificată în cadrul operațiunilor de combatere a traficului de droguri.

Conform raportului, canabisul rămâne una dintre substanțele cu cel mai ridicat nivel de consum în România, datorită costului relativ mic și a disponibilității sale largi, care îi conferă un caracter recreațional.

Raportul arată că prețul relativ scăzut, disponibilitatea ridicată și caracterul recreațional al canabisului îl mențin în topul celor mai consumate droguri din România.

Acest fenomen este susținut de faptul că prețul scăzut și ușurința de a fi procurat sunt factori cheie în ceea ce privește consumul de canabis în rândul populației.

din eroare anterior a fost șters, și acum corect rewriteționat

Raportul indică faptul că canabisul continuă să fie una dintre cele mai utilizate substanțe din România, ca urmare a prețului scăzut și a disponibilității ridicate, care îi permit să fie utilizat în scopuri recreaționale.

Potrivit datelor recente, cantitățile confiscate de cocaină au rămas aproximativ constante față de perioada precedentă, însă experții observă o schimbare semnificativă în ceea ce privește comercializarea substanțelor psihoactive, care se deplasează din ce în ce mai mult din magazine și de pe străzi către mediul online și rețelele folosite de grupurile de criminalitate organizată.

Simultan, rezultatele examinării fenomenului infracțional legat de consumul de droguri arată o tendință de majorare a numărului de dosare DIICOT soluționate cu succes.

Se înregistrează o scădere semnificativă, de aproximativ o treime, a numărului de persoane care au recurs la solicitarea de tratament.

2.260 de persoane au avut acces la servicii de tratament specializate pentru dependența de droguri în cursul anului 2024, înregistrând o scădere de 33,1% față de anul care a precedat-o.

Majoritatea celor care au primit ajutor pentru prima dată reprezintă 64,6% din total, în timp ce 83,7% dintre cei care au beneficiat de aceste servicii erau de sex masculin. Vârsta a aproape trei sferturi dintre persoanele aflate în tratament era sub 34 de ani.

La o vârstă medie de 19,6 ani, debutul consumului de droguri are loc relativ devreme.
Femeile care solicită tratament au o vârstă medie de 24,6 ani, în timp ce bărbații care urmează un tratament de specialitate au o vârstă medie de 28,3 ani.
Această diferență de vârstă scoate în evidență discrepanțe în ceea ce privește momentul în care bărbații și femeile apelează la ajutor medical.

44,3% din totalul cererilor de asistență medicală pentru consum de droguri sunt generate de canabis, care rămâne substanța pentru care se solicită cel mai frecvent ajutor.
17,3% din solicitări sunt atribuite atât opioidelor, cât și noilor substanțe psihoactive.
De asemenea, 12,7% din cereri sunt legate de stimulanți, în timp ce 4,1% se referă la cocaină.

Schimbarea de tendință este reliefată în raport și se referă la faptul că, deși cererile de tratament pentru canabis, opioidelor și noilor substanțe psihoactive au înregistrat o scădere, cele pentru consumul de stimulanți au înregistrat o creștere de 36,6%. Această creștere poate fi atribuită, în mare parte, numărului dublat de persoane care au solicitat asistență pentru consumul de catinone sintetice.

Modalitatea de tratament în regim ambulatoriu rămâne cea mai solicitată, 67,4% dintre solicitări fiind înregistrate în acest format, ceea ce reprezintă o creștere față de 58% în anul anterior.

Majoritatea covârșitoare a cazurilor de urgență medicală, 80% și peste, au avut ca protagonisti persoane cu vârste sub 35 de ani.

Conform raportului, 80% dintre persoane care au ajuns la unitățile de primiri urgențe din cauza consumului de droguri au avut o vârstă sub 35 de ani. În plus, ponderea cazurilor înregistrate în rândul bărbaților a depășit trei sferturi.

Confirmarea consumului de substanțe psihoactive a fost realizată prin teste toxicologice în 85,8% dintre situații, iar rezultatele au arătat că în aproximativ trei sferturi dintre cazuri a fost detectată o singură substanță cu efecte psihoactive.
Intoxicațiile acute, tulburările de comportament și problemele de dependență au reprezentat principalele motive pentru care pacienții s-au prezentat la spital.

Mortalitatea legată de consumul de substanțe stupefiante a înregistrat 40 de decese directe în anul 2024, ceea ce reprezintă o creștere de 60% față de anul anterior. Creșterea numărului de cazuri a fost semnalată într-un raport recent. În același timp, alte șapte decese au fost raportate ca fiind indirect legate de consumul de droguri.

În București au fost înregistrate majoritatea situațiilor, iar opiaceele rămân substanțele care conduc la cele mai multe cazuri mortale direct legate de consum, frecvent în asociere cu benzodiazepinele.

Un număr de 3.305 deținuți au raportat că utilizează droguri la momentul în care au intrat în închisoare în 2024, ceea ce reprezintă 13,4% din totalul persoanelor aflate sub custodia Administrației Naționale a Penitenciarelor.
Față de anul precedent, se înregistrează o creștere a numărului acestora cu 8,7%.

Principalul drog raportat de acest grup este canabisul, care este urmat de heroină, cocaină și de noile substanțe cu efect psihoactiv.

În același timp, un număr de 1.693 de persoane care au consumat sau au avut antecedente de consum de droguri au primit tratament psihiatric.
Diagnosticul cel mai frecvent întâlnit în rândul acestor persoane a inclus tulburările de somn, tulburările de tip anxios și tulburările de personalitate.

În anul 2024, eforturile de prevenire a consumului de droguri au fost consolidate de către Agenția Națională pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și Adicțiilor prin implementarea unor programe în instituții de învățământ, atât în școli, cât și în licee.
Aceste programe s-au desfășurat, de asemenea, în cadrul festivalurilor și evenimentelor culturale și sportive, în urma colaborării cu instituții din domeniul educației, sănătății și ordinii publice.

Au fost întreprinse eforturi de informare și educare cu privire la pericolele asociate cu drogurile, alcoolul, tutunul și noile substanțe psihoactive.

• Proiecte au fost derulate în parteneriat cu inspectoratele școlare, Poliția și Jandarmeria.
• Inițiativele au vizat și consilierea și implicarea activă a comunităților locale.

Scopul acestor activități a fost reducerea riscurilor legate de consum și consolidarea factorilor de protecție.

Schimbări semnificative în ceea ce privește consumul de droguri sunt semnalate de autorii raportului, care atrag atenția asupra evoluției fenomenului și a necesității unor măsuri adecvate.
O creștere a consumului de droguri în rândul femeilor tinere a fost observată, alături de o schimbare a profilului consumatorilor și o adaptare a pieței ilegale la noile tehnologii.
În acest context, se impune implementarea unor politici publice eficiente, bazate pe date concrete, care să includă consolidarea măsurilor de prevenire și extinderea serviciilor de tratament.
De asemenea, este nevoie de un sistem de monitorizare și analiză a fenomenului mai eficient pentru a combate eficient problema drogurilor.

Pentru a consulta integral raportul, linkul este disponibil aici.