Copii în online, riscurile pentru sănătate cresc: Raport european alarmant

Comisia Europeană a dat publicității, luni, un raport referitor la protecția copiilor în spațiul virtual, care scoate în evidență extinderea riscurilor pentru starea fizică și psihică, susceptibile să influențeze dezvoltarea socio-emoțională și să conducă la tulburări psihice. Deși tehnologia prezintă și beneficii evidente, anumite grupuri de copii și adolescenți pot fi extrem de vulnerabili la consecințele nefaste ale mediului online. Pe de altă parte, proliferarea utilizării inteligenței artificiale constituie o amenințare semnificativă.

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a făcut publică, într-o zi de luni, o evaluare detaliată referitoare la protecția minorilor în spațiul virtual.

Tehnologia avansată a deschis copiilor uși către interacțiuni fără precedent cu prietenii, exprimarea artistică și acces la informații și ajutor.
Însă, Raportul subliniază că cei mici nu posedă maturitatea adulților, iar expunerea la rețelele de socializare și alte platforme digitale îi face vulnerabili la multiple pericole care pot afecta atât starea lor fizică, cât și cea mentală, precum și dezvoltarea lor armonioasă, ținând cont de vârsta lor.

Citește șiSUA și Grecia își întăresc cooperarea în domeniul securității. Noul mecanism anunțat de Marco Rubio la Atena

„Evoluţia tehnologică rapidă a oferit copiilor oportunităţi extraordinare de a interacţiona cu colegii lor, de a-şi exprima creativitatea şi de a avea acces la cunoştinţe şi sprijin. Cu toate acestea, copiii nu sunt adulţi, iar mediul reţelelor sociale şi al altor servicii digitale îi expune la diverse riscuri pentru sănătatea fizică şi mentală, precum şi pentru dezvoltarea lor, în funcţie de vârstă”

Experții au opinii clare în legătură cu acest subiect. Raportul european privind protecția copilului în mediul online a scos în evidență riscurile majore la care sunt expuși copiii. Potrivit raportului, aceste pericole se referă atât la sănătatea fizică, cât și la cea mentală a minorilor. O altă problemă semnalată este reprezentată de amenințările generate de inteligența artificială.

Factorii socioeconomici și cei individuali, cum ar fi mediul în care se dezvoltă familia și caracteristicile de gen, alături de modul în care sunt proiectate rețelele sociale și alte servicii online, joacă un rol esențial în acest context, potrivit experților.
Acești factori au o influiență semnificativă asupra impactului pe care îl au mediile digitale asupra vieții oamenilor.

Protejarea minorilor în mediul online necesită acţiuni fundamentate pe dovezi solide privind legătura dintre riscurile şi efectele negative ale reţelelor sociale şi altor servicii digitale.
Specialiştii atrag atenţia că anumite caracteristici, funcţionalităţi sau formate ale reţelelor sociale pot avea efecte dăunătoare diferite, în funcţie de circumstanţele sociale şi personale ale copilului sau adolescentului.

„Dovezile solide privind modul în care riscurile şi efectele negative sunt legate de reţelele sociale şi de alte servicii digitale sunt esenţiale pentru a fundamenta acţiuni adecvate menite să protejeze şi să le ofere minorilor autonomie în mediul online. Anumite caracteristici, funcţionalităţi sau formate implementate în mediul reţelelor sociale+ pot fi dăunătoare într-o măsură diferită, în funcţie de circumstanţele sociale şi personale ale copilului sau adolescentului”

Anumite categorii de minori sunt considerate a fi mai vulnerabile la efectele negative ale mediului online, și anume cei care aparțin unor grupuri minoritare rasiale, etnice și religioase, precum și membrii comunității LGBTIQ+, cei cu nevoi educaționale speciale sau care suferă de afecțiuni de sănătate mintală preexistente.

Există preocupări legate de impactul asupra bunăstării corporale și mentale a copiilor în mediul online. Amenințările la adresa securității lor sunt multiple, iar Inteligenta Artificială reprezintă o sursă semnificativă de risc. Potrivit unui raport european recent, copiii sunt expuși la numeroase pericole în spațiul virtual, care pot avea consecințe nefaste asupra dezvoltării lor fizice și psihice.

Conform raportului, sănătatea fizică şi mentală a minorilor este expusă unor riscuri considerabile din cauza reţelelor sociale şi a altor servicii digitale, riscuri care sunt deosebit de extinse.

„Riscurile pentru sănătatea fizică şi mentală pe care reţelele sociale şi alte servicii digitale le prezintă pentru minori sunt extinse”

Documentul european subliniază că timpul prelungit petrecut în fața ecranelor are consecințe negative asupra activităților fizice în aer liber și a practicării sportului, ceea ce poate duce la deteriorarea sănătății fizice și a somnului la copii.
Utilizarea timpurie a rețelelor sociale și a dispozitivelor poate înlocui experiențele practice și interacțiunile directe, ceea ce ar putea influența dezvoltarea socio-emoțională și crește vulnerabilitatea la probleme de sănătate mintală.

Utilizarea îndelungată a aparatelor poate duce la tulburări musculo-scheletice și la oboseala ochilor cauzată de expunerea prelungită la ecrane digitale, fenomen cunoscut sub numele de oboseala oculară digitală.

Conform raportului european, pericolele asociate cu starea de sănătate psihică a copiilor care utilizează rețelele sociale și alte platforme digitale sunt destul de semnificative.

„Riscurile ca mediul reţelelor sociale să afecteze direct sănătatea mintală a copiilor se suprapun cu potenţialul acestora de a agrava problemele de sănătate mintală preexistente, inclusiv depresia şi anxietatea. Şi în acest caz, factorii sociali şi individuali determină expunerea copiilor şi a adolescenţilor la riscuri”

Astfel, se subliniază importanța factorilor sociali și individuali în determinarea expunerii tinerilor la riscuri în mediul online.

Un grup de experți din cadrul Uniunii Europene propune limitarea accesului copiilor sub 13 ani la platformele de socializare.
Se remarcă o legătură între utilizarea frecventă a serviciilor digitale și a rețelelor sociale de către copii și adolescenți și dificultăți legate de somn și concentrare, precum și rate mai mari de depresie și anxietate, arată documentul respectiv.

Specialiştii trag un semnal de alarmă cu privire la pericolele suplimentare pe care le întâmpină minorii atunci când sunt expuşi la conţinut criminal şi ilegal online. Printre aceste riscuri se numără abuzul sexual asupra copiilor prin intermediul materialelor online, ademenirea în situaţii periculoase, hărţuirea cibernetică, radicalizarea şi incitarea la comiterea de acte ilegale, violente sau chiar teroriste.

Viitorul apropiat se anunță încărcat de pericole pentru cei mici, avertizează specialiștii, odată cu extinderea utilizării inteligenței artificiale.

„Utilizarea pe scară largă a instrumentelor de IA reprezintă ameninţări grave pentru copii şi adolescenţi prin producerea de material sintetic de abuz sexual asupra copiilor (de exemplu, „deepfakes”).”

Aceste fenomene îngrijorătoare au repercusiuni asupra dezvoltării minorilor, impactând atât sănătatea lor fizică, cât și cea mentală, iar în situațiile cele mai critice, pot duce chiar la pierderea vieții.

O atenție deosebită trebuie acordată rolului pe care îl au companiile care gestionează platformele de socializare online. Companiile de tehnologie sunt chemate să ia măsuri suplimentare pentru protejarea utilizatorilor tineri. Viitorul reglementărilor în domeniu depinde în mare măsură de abordarea acestor entități. În prezent,

„este esențial ca furnizorii de servicii să acorde prioritate protecției”

, după cum afirmă experții.

Siguranța minorilor în mediul online este considerată o prioritate, iar furnizorii de servicii digitale și de rețele sociale sunt identificați ca fiind principalii responsabili pentru garantarea protecției acestora în cadrul platformelor lor.
Această responsabilitate îi obligă pe furnizorii respectivi să implementeze măsuri eficiente de protecție a minorilor.

Siguranța copiilor în mediul online este o problemă complexă care necesită abordări multiple.
Șapte direcții de acțiune au fost identificate pentru protejarea minorilor:

• Dezvoltarea unor oportunități sigure pentru participarea activă a minorilor la crearea unui mediu online mai sigur;
• Îmbunătățirea sistemelor de raportare a problemelor și consolidarea drepturilor consumatorilor pentru copii și adolescenți;
• Promovarea educației digitale pentru minori, părinți, îngrijitori, profesori și educatori;
• Crearea unei infrastructuri adecvate pentru sprijinirea activităților desfășurate în afara mediului online;
• Elaborarea în comun a unor ghiduri pentru părinți;
• Asigurarea unei finanțări publice adecvate și a unor standarde comune pentru organizațiile societății civile și pentru consilierea între egali;
• Acordarea de finanțare pe termen lung pentru cercetările ample și longitudinale la nivel european și continuarea sprijinirii studiilor clinice controlate randomizate.
• Extinderea oportunităţilor sigure pentru minori de a participa activ la modelarea mediului reţelelor de socializare+
• Consolidarea mecanismelor de reclamaţii şi a drepturilor consumatorilor pentru copii şi adolescenţi.

Raportul subliniază că atunci când tinerii sunt echipați cu abilități solide în domeniul digital și știu cum să interacționeze în siguranță online, utilizarea platformelor de socializare și a altor servicii digitale poate avea un impact pozitiv asupra bunăstării lor.
Acestea pot facilita conectivitatea socială și pot oferi acces la rețele de sprijin formate din colegi, oportunități de autoexprimare și încercuire civică, precum și oportunități de învățare autonomă, potrivit sursei citate.

Au fost formulate recomandări esențiale cu scopul de a asigura protecția tinerilor utilizatori pe internet. Siguranța acestora a devenit o prioritate, iar aceste recomandări au scopul de a contribui la crearea unui mediu online mai securizat pentru minori.

Raportul european privind protecția tinerilor în spațiul virtual are drept obiectiv principal găsirea unui echilibru delicat între protecția copilului și dreptul acestuia de a fi activ în mediul online.
În conformitate cu cele șase principii directoare, recomandările incluse în raport au la bază o strategie care ia în considerare diferitele etape de dezvoltare.

„Obiectivul general al recomandărilor din prezentul raport, bazat pe o abordare care ţine seama de etapele de dezvoltare şi care reflectă cele şase principii directoare, este acela de a găsi un echilibru între necesitatea de a proteja copiii şi adolescenţii în mediul online şi dreptul acestora de a participa la lumea reţelelor sociale+ şi de a profita de oportunităţile oferite de aceasta”

Este necesar ca vârsta utilizatorilor să fie luată în considerare pentru a se stabili recomandări privind utilizarea în siguranță a tehnologiilor online. Siguranța copiilor în mediul online este o problemă importantă care necesită abordări adecvate vârstei lor.

Vârstele critice pentru interacțiunea cu tehnologia și rețelele sociale sunt clar definite:
în primii 0-2 ani de viață, se recomandă evitarea expunerii la ecrane și rețele sociale.
Pe măsură ce copiii cresc, între 3-12 ani, utilizarea rețelelor sociale și a dispozitivelor tehnologice ar trebui să fie strict supravegheată, asigurându-se că acestea sunt adecvate vârstei.
La 13-18 ani, copiii ar trebui să aibă o utilizare autonomă, dar în continuă evoluție, a rețelelor sociale care sunt potrivite pentru vârsta lor.

Pentru protejarea minorilor în mediul online, au fost formulate recomandări menite să prevină riscurile asociate acestui spațiu. Siguranța acestora este o prioritate, iar soluțiile propuse au scopul de a-i feri pe copii și adolescenți de pericolele din lumea virtuală.

Pentru protecția minorilor online, au fost propuse mai multe măsuri la nivel european.
Printre acestea se numără:

• Implementarea unei restricții armonizate la nivelul UE pentru accesul copiilor sub 13 ani la platformele de socializare și alte servicii digitale.
• Crearea unor sisteme eficiente de verificare a vârstei pentru a sprijini abordări sigure și adecvate vârstei pentru protejarea și autonomizarea minorilor online.
• Îmbunătățirea și standardizarea caracteristicilor de siguranță în proiectarea platformelor de socializare și a altor servicii digitale.
• Schimbarea sarcinii probei pentru furnizorii de platforme de socializare și alți furnizori de servicii digitale, astfel încât aceștia să demonstreze că produsele și serviciile lor sunt sigure pentru minori.
• Consolidarea capacităților de aplicare și evaluare a normelor.
• Adoptarea rapidă a unor măsuri pentru a preveni, detecta, raporta și bloca abuzul sexual asupra copiilor online, inclusiv în comunicarea interpersonală.
• Statele membre au posibilitatea de a introduce restricții suplimentare de precauție privind accesul la platformele de socializare și la alte servicii digitale începând cu vârsta de 13 ani.
• Consolidarea aplicării normelor privind accesul cercetătorilor la date și controlul acestora.

Grupul de experți al UE recomandă restricționarea accesului la rețelele sociale pentru copiii sub 13 ani.