România şi Grecia ar putea deveni piese-cheie în securitatea energetică a Uniunii Europene. Gazul din Marea Neagră, terminalele greceşti de gaz lichefiat şi coridoarele care leagă nordul şi sudului regiunii noastre, pot oferi o alternativă reală la vechile dependenţe ale Europei. Cum se poate face asta, discutăm cu Tasos Hatzivasileiou, ministrul adjunct al afacerilor externe al Greciei.
Cristina Cileacu a întâmpinat pe Tasos Hatzivasileiou, ministrul adjunct al afacerilor externe din Grecia, cu un
„bine ați venit”
Citește șiPNL respinge modificarea Legii partidelor de către AEP: Este inacceptabil. Un proiect propus de o instituție condusă de un reprezentant PSD și inițiat de un guvern al PSD va reflecta interesele electorale ale acestui partid
la emisiunea Pașaport diplomatic.
Tasos Hatzivasileiou: Îmi exprim recunoștința și mă bucur enorm să mă aflu aici
Iarna se preface dificilă pentru facturile Europei.
În anul 2022, atacul Rusiei asupra Ucrainei a provocat o creștere graduală a costurilor energiei pentru casele și companiile din Europa. Închiderea Strâmtoarei Ormuz a generat noi dificultăți în aprovizionarea cu energie, această dată la nivel global. Pe măsură ce sezonul rece se apropie, prețurile se ridică, iar administrațiile europene explorează alternative.
Cristina Cileacu: Domnule ministru, vreau să vorbim mai întâi despre energie, pentru că atât țările noastre, cât și întreaga Europă, plătim destul de mult când vine vorba de energie, industriile noastre plătesc mult mai mult decât de obicei de când rușii au invadat Ucraina, în 2022. Din perspectiva Greciei, ce soluție ar avea Europa?
Tasos Hatzivasileiou: În primul rând, sunt bucuros să fiu în România, care este o țară foarte prietenoasă cu Grecia. Știți că avem o poveste de 146 de ani de relații diplomatice. Asta înseamnă că suntem atât de apropiați și avem multe lucruri în comun. Permiteți-mi să vă spun că, criza energetică este aici și, dacă urmăriți știrile, veți vedea că iarna ar putea fi cu adevărat grea, nu doar pentru Ucraina, de exemplu, din cauza invaziei rusești de nedescris, dar vorbesc despre Uniunea Europeană în ansamblu. Prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis a trimis o scrisoare președintelui Comisiei, doamna von der Leyen, în urmă cu câteva săptămâni, cerând acțiuni comune împotriva acestei mari provocări, care este criza energetică, solicită măsuri pe termen scurt pentru ca economiile europene să poată sprijini atât gospodăriile, cât și întreprinderile. Am văzut concluziile pe care liderii au decis să le ceară Comisiei, să revină cu o serie de propuneri pentru a facilita guvernelor Uniunii Europene să sprijine într-un mod mai bun și mai eficient societățile. Astfel, Grecia consideră că, criza energetică este o provocare comună. Prin urmare, acțiunea comună este singura soluție la problemă. Și credem cu adevărat că trebuie să oferim stimulente afacerilor și întreprinderilor europene pentru a reduce cheltuielile cu energia, mai degrabă decât discutarea unor scurtături în rețeaua electrică din întreaga Uniune Europeană. Aceste soluții nu sunt cele potrivite pentru a rezolva problema.
Energia: Europa, fiecare în propriul său cont.
Grecia solicită ca Uniunea Europene să răspundă colectiv la creșterile prețurilor energiei. Până acum, fiecare stat membru își administrează facturile în mod independent, având propriile programe de sprijin.
Cristina Cileacu: Credeți că vom identifica o soluție la nivelul Uniunii Europene în
Tasos Hatzivasileiou: Este timpul să găsim o soluție, pentru că vine iarna și nu avem luxul de a pierde mai mult timp. De exemplu, imaginați-vă că, dacă Uniunea Europeană decide să scape de gazul natural rusesc 100%, asta înseamnă că trebuie să găsim 45 BCM în lunile următoare. Dacă aceasta este o soluție, da, suntem aici să o facem să se întâmple. Nu este uşor. Nu este simplu. Dar dacă decidem să facem acest lucru, înseamnă că trebuie să găsim această cantitate din alte resurse. De aceea Grecia și România sprijină, să zicem, diferențierea rădăcinilor și a surselor. În această direcție, coridorul vertical ar putea da soluția. Știi, aceasta este axa care leagă nordul și sudul. Grecia și România joacă un rol esențial în această infrastructură, să spunem. Și credem că am putea oferi o mulțime de resurse energetice primei piețe europene dacă suntem de acord cu toții că aceasta ar putea fi o soluție bună.
Opțiuni europene privind gazul rusesc
Soluțiile europene pentru înlocuirea gazului rusesc vin din regiunea noastră. Grecia și-a construit terminale de gaz lichefiat, care pot fi legate, prin coridorul vertical, de piețele din centrul și estul Europei, prin Bulgaria și România. În paralel, România se pregătește să extragă gaze din Marea Neagră, prin proiectul Neptun Deep.
Cristina Cileacu: Din moment ce ați menționat coridorul vertical, Grecia se poziționează și ca o poartă pentru gazul lichefiat. România va începe să exploateze rezervele sale de gaze din Marea Neagră, Neptun Deep, de anul viitor. Credeți că țările noastre vor fi cu adevărat capabile să înlocuiască ceea ce mai luăm acum de la ruși?
Tasos Hatzivasileiou: În primul rând, România cu Neptun Deep va face o mare schimbare în regiune, pentru că vom deveni exportatori de energie. Asta înseamnă că, să spunem, vom oferi mult sprijin stabilității și prosperității regionale aici. În același timp, Grecia se transformă, vreau să spun că am investit foarte mulți bani în energia regenerabilă. De exemplu, obiectivul nostru național este să avem 80% din electricitate, până la sfârșitul decadei, provenită doar din surse regenerabile și, în același timp, am creat infrastructură de gaze naturale de ultimă generație în toată țara. Avem două FSRU (n.r. terminale pentru gaz lichefiat) în Alexandroupoli și în Revithusa, în afara portului Pireu, lângă Atena. Așa că înțelegem că avem capacitatea de a trimite mai mult gaz lichefiat pe piața însetată din sudul și estul Europei. Este o mare interdependență între Grecia și România. Acest lucru ne face parteneri strategici mai degrabă, decât aliați, atunci când discutăm despre energie. Țările noastre ar putea construi multe pentru a spori conectivitatea și predictibilitatea. Cred că aceste două cuvinte sunt cele mai importante atunci când discuția se referă la cooperarea energetică de dragul, nu numai pentru flancul sud-estic de pe continent, ci pentru întregul continent european.
Grecia devine președinte al Consiliului UE.
Grecia va preda conducerea Consiliului Uniunii Europene în a doua jumătate a anului 2027. Mandatul se desfășoară într-o perioadă tensionată, marcată de război la granița estică, presiuni economice și dispute privind migrația.
Cristina Cileacu: Grecia va prelua președinția Uniunii Europene în a doua jumătate a anului viitor. În această circumstanță particulară, deoarece Europa se confruntă în prezent cu o criză majoră, analizăm evoluția în special în Europa de Vest. În prezent există o criză economică, una energetică, una migratorie și altele, iar în plus, războiul din Ucraina se desfășoară la frontierile noastre. Care sunt prioritățile Greciei în această situație?
Tasos Hatzivasileiou: Ne pregătim să preluăm președinția EUCO în a doua jumătate a anului 2027. Am stabilit, să zicem, o serie de priorități pentru semestrul grec, începând cu securitatea și apărarea. Continentul nostru are multe crize de înfruntat. Avem invazia rusă de neacceptat împotriva Ucrainei. Așadar, guvernul grec consideră că este timpul să discutăm despre o abordare de 360 de grade atunci când vorbim despre apărare și securitate. Aceasta înseamnă că trebuie să ne protejăm frontierele externe în fiecare colț al continentului, de la nord la sud, de la vest la est. A doua noastră prioritate va fi competitivitatea. Știți că a trebuit să aprofundăm piața unică și să o consolidăm pentru a putea umple golul tehnologic și competitiv care separă Europa de alți actori cheie la nivel mondial și cred că în această direcție, Rapoartele Draghi și Letta arată calea corectă de urmat. A treia noastră prioritate este extinderea. Grecia a jucat un rol esenţial în procesul anterior de extindere, cu agenda de la Salonic din 2003, așa că acum, așa cum a subliniat ministrul de externe Gerapetritis, am fi bucuroși să primim cel puțin un nou stat membru în timpul președinției grecești a Uniunii Europene. Atunci când discutăm despre extindere, urmăm întotdeauna o abordare bazată pe merit. Dacă vreun stat candidat se simte pregătit, atunci suntem aici pentru a discuta despre asta. Acum se pare că Muntenegru este un lider printre statele candidate, așa că haideți să vedem. Am fi foarte bucuroși să primim, cel puțin așa cum v-am spus înainte, un nou membru al familiei. O altă prioritate este reziliența și nu vorbim despre a fi puternici și rezistenți la o potențială pandemie, de exemplu, ca cea pe care am trăit-o acum câțiva ani, ci trebuie să devenim rezistenți în termeni de democrație, în termeni de instituții puternice, dar și să construim societăți rezistente împotriva pericolelor moderne cu care trebuie să ne confruntăm. De exemplu, avem schimbări climatice, avem multe dezastre naturale. Prin urmare, trebuie să construim o societate europeană rezistentă pentru ca cetățenii noștri să fie puternici și, să spunem, suficient de pregătiți pentru a aborda toate aceste probleme.O altă prioritate va fi migrația. În cursul semestrului grec de anul viitor, noul pact privind azilul şi migraţia cu Uniunea Europeană va împlini un an. Așadar, vom avea ocazia să îl evaluăm și să vedem cum am putea, să spunem, să îl facem mai puternic, mai eficient sau dacă vreun amendament ar putea fi cu adevărat important, pentru ca acesta să se întâmple. Nu în ultimul rând, vorbim despre securitatea maritimă. Grecia este o naţiune maritimă, controlăm aproape un sfert din tonajul global, prin urmare, suntem aici să discutăm cu partenerii noștri europeni despre o politică portuară coerentă, și despre sublinierea importanței punerii în aplicare a dreptului maritim, a dreptului mării și, desigur, a UNCLOS. Înțelegeți că sunt multe provocări în sectorul maritim peste tot, astfel încât Uniunea Europeană ar putea juca un rol esențial în direcția corectă.
Conflictul pentru bugetul UE
Tot în timpul președinției grecești se negociază bugetul multianual al Uniunii, care stabilește banii pentru agricultură, coeziune sau apărare. România și Grecia sunt în tabăra care cere un buget mai mare. Contributorii net vor cheltuieli mai mici.
Cristina Cileacu: Aveți destul de multe priorități, trebuie să munciți din greu să reușiți, iar o altă sarcină grea va fi, obținerea bugetului multianual al Uniunii Europene, care coincide și cu perioada președinției dumneavoastră. România și Grecia sunt de partea țărilor din Europa care doresc un buget mai mare. Ați spune că veți reuși sau celelalte țări vor avea mai mult succes de data aceasta?
Tasos Hatzivasileiou: Știți că Grecia și România sunt membre ale grupului Prietenii coeziunii, așa că permiteți-mi să vă spun că avem poziții aproape identice atunci când discuția se referă la Cadrul Financiar Multianual. Este foarte dificil să ajungem la un compromis. Prietenii Coeziunii spun că nu putem face mai mult cu mai puține resurse. Și acesta este mesajul Greciei către partenerii săi europeni. Așadar, spunem întotdeauna că avem nevoie de un buget ambițios, puternic, flexibil și, în primul rând, să finanțeze politicile tradiționale care au sprijinit societățile europene de zeci de ani. Vorbesc de politica agricolă, pescuit, politica de coeziune și, în același timp, un buget care va putea sprijini nevoile moderne, să zicem, ale Uniunii Europene. Energie, securitate, siguranță etc. Ca să scurtez o poveste lungă, Grecia consideră că avem nevoie de un buget care să facă Uniunea Europeană puternică și care va servi nevoilor noastre colective, nu doar să reacționeze, ci să acționeze. Aceasta este marea întrebare la care trebuie să răspundă bugetul multianual.
De la Marea Egee spre Marea Neagră
Țările Grecia, România și Bulgaria au acces la apă și împart aceeași zonă de securitate. Aceste națiuni explorează modalități de îmbunătățire a conexiunilor de transport și de energie dintre Marea Egee și Marea Neagră.
Cristina Cileacu: Avem multe probleme aici, în Marea Neagră, dar suntem interesați și de cooperarea cu țările din jurul nostru. Ați spune că există posibilitatea de a conecta mai bine cele trei țări, Grecia, România și Bulgaria, să colaboreze mai bine în acest caz?
Tasos Hatzivasileiou: Coridorul Mărilor Baltice-Negre- Egee are o importanţă deosebită. Este de o importanță capitală, nu doar pentru Grecia, ci și pentru România și Bulgaria. Grecia a fost un susținător ferm al aderării României și Bulgariei la Uniunea Europeană, sunt foarte fericit și mândru de ce am realizat împreună în toți acești ani. Și da, prin această cooperare, această cooperare trilaterală, suntem capabili să facem multe lucruri. În primul rând, să încercăm să asigurăm securitatea energetică prin cele trei mări pe care le-am menționat anterior, a regiunii mai largi. Așa cum am discutat anterior, energia este una dintre cele mai mari provocări cu care Europa trebuie să se confrunte, iar Grecia, România și Bulgaria ar putea investi în propriile rețele pentru a deveni mai puternice și pentru a putea oferi securitatea necesară vecinătății mai largi. În afară de asta, trebuie să devenim mai rezistenți, așa că, cred că cele trei țări ale noastre ar putea investi mult în infrastructura modernă, pentru, de exemplu, pentru a construi conexiuni feroviare, conexiuni rutiere mai bune, pentru a construi, să zicem, conexiuni maritime mai bune sau chiar pentru a construi rute militare, pentru ca statele noastre să se apropie ori de câte ori trebuie să ne confruntăm o provocare comună. Sunt bucuros pentru că a fost semnat planul de acțiune, acum câteva luni, în prezența comisarului Tzitzikostas, care este comisarul grec pentru transporturi. Cred că Grecia, România și Bulgaria trebuie să facă un singur lucru, să transforme acest acord într-o acțiune concretă. Trebuie să avanseze și să încerce să lucreze sub o mai bună coordonare de dragul întregii regiuni. Avem multe lucruri de făcut împreună și cred că în conectivitatea aceasta este magia care ar putea servi scopurilor noastre comune.
Grecia și Turcia sunt vecini cu conflicte istorice.
Turcia deține controlul asupra strâmtorilor ce duc spre Marea Neagră și continuă să fie un jucător esențial în regiune. Relația sa cu Grecia este însă încă marcată de dispute vechi privind granițele maritime.
Cristina Cileacu: Și cum se încadrează Turcia în această imagine? Vorbing în numele Greciei, desigur.
Tasos Hatzivasileiou: Turcia este vecina noastră, iar geografia ne obligă să trăim împreună. Dar sunt multe dificultăți cu Turcia. Știi asta. În primul rând, Turcia este oficial un stat candidat la aderarea la Uniunea Europeană. Prin urmare, dacă Turcia dorește, într-adevăr, să devină membră a acestui club, trebuie să respecte regulile și trebuie să îndeplinească toate criteriile stabilite de Uniunea Europeană în ultimii ani. În același timp, când discutăm despre relațiile bilaterale greco-turce, este un important proces de apropiere, început în 2023, între prim-ministrul Mitsotakis și președintele Erdogan, care a fost cu adevărat important. Știi de ce? Pentru că am reușit să construim un cadru specific pentru dialogul nostru bilateral. Avem un singur diferend, care este delimitarea platoului nostru continental și a zonei economice exclusive. Întotdeauna spunem Turciei că trebuie să discutăm acest lucru în conformitate cu dreptul internațional, în conformitate cu toate tratatele și acordurile care există pe arena internațională. Dar este nevoie de doi pentru un tango. Suntem acolo, respectăm relațiile de bună vecinătate și îi rugăm pe vecinii noștri să facă același lucru. Din păcate, lucrurile nu sunt atât de simple și ușoare tot timpul. Înțelegeți că, de exemplu, în august, am avut proclamarea parcurilor maritime naționale în numele Turciei, dar acele parcuri au fost, să zicem, puse pe apele internaționale și peste platoul continental grecesc. Înțelegem că sunt multe chestiuni care creează multe probleme între Grecia și Turcia, prin urmare, le spunem vecinilor noștri să vină, să stea și să discute, întotdeauna, sub premisele dreptului internațional.
Moldova se află pe drumul către UE
Din 2022, Republica Moldova a dobândit statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană. Pentru România, integrarea europeană a Chișinăului constituie o prioritate în cadrul politicii externe.
Cristina Cileacu: În ce măsură Grecia privește Republica Moldova? După cum știți, pentru România, aderarea Moldovei la UE reprezintă o problemă de mare relevanță. Grecia susține și ea această propunere?
Tasos Hatzivasileiou: În primul rând, Grecia, după cum v-am spus, este un susținător cheie al extinderii în sine. Și spunem întotdeauna că această extindere are loc în condiții echitabile şi bazată pe merit. Așadar, suntem aici pentru a transmite un mesaj puternic de solidaritate față de Ucraina și Moldova, desigur. Am semnat două memorandumuri cu guvernul Moldovei, pentru ca Grecia să le poată oferi sprijin tehnic și asistență, deoarece dorim să îi ajutăm să se apropie de Uniunea Europeană. Suntem mereu acolo pentru a ajuta, să zicem, să se adapteze la standardele UE și să apropie de acquis-ul comunitar. Prin urmare, Grecia consideră că aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană ar fi în beneficiul stabilității regionale, al prosperității și, mai presus de toate, al păcii. Acesta este motivul pentru care îi susținem din toată inima și suntem mereu acolo pentru a-i evalua pentru orice, să zicem, progres pe care îl fac. Dar știți că până la urmă, așa cum v-am spus mai devreme, urmăm o abordare bazată pe merit. Deci, fiecare stat care ar dori să devină membru al Uniunii Europene, trebuie să îndeplinească toate criteriile. Și sunt optimist că Moldova va putea face acest lucru în anii următori.
În Ucraina, războiul continuă acum, iar reconstrucția va avea loc mâine.
Cristina Cileacu a subliniat că, în contextul conflictului din Ucraina, atacurile rusești persistă fără semne de încetare. Ea a menționat că discuțiile se concentrează și pe reconstrucția țării, iar România, având cea mai lungă frontieră cu zona de război, este direct implicată în asigurarea funcționalității Ucrainei.
Tasos Hatzivasileiou: În primul rând, trebuie să recunoaștem că Ucraina luptă excelent, o luptă foarte dificilă și cu toții o respectăm și o susținem prin toate mijloacele. Am fost la Luxemburg în cadrul Consiliului Afaceri Generale, unde am deschis următoarele clustere (n.r. de negocieri cu UE) atât pentru Ucraina, cât și pentru Moldova, ceea ce înseamnă că am transmis un semnal pozitiv acelor țări. Dar când discutăm despre Ucraina, Uniunea Europeană ar putea juca un rol esențial după un potențial acord de încetare a focului, care este cea mai mare problemă a continentului nostru. Deci, în primul rând, trebuie să lucrăm împreună în această direcție, deoarece înțelegem că încetarea focului nu este atât de ușoară și simplă. Dar Uniunea Europeană ar trebui, prin toate mijloacele, să rămână în fruntea procesului de reconstrucție a Ucrainei. Cred că trebuie să atragem capitalul internațional pentru a reconstrui țara și a deveni, din nou, o națiune puternică, cu instituții puternice. În același timp, cea mai importantă, să zicem, prioritate este să construim garanții de securitate cu totul credibile. Fără ele, nu putem discuta despre un viitor pașnic pentru Ucraina, pentru vecinătatea mai largă și, în același timp, trebuie să recunoaștem că Uniunea Europeană ar putea construi un mecanism de monitorizare în viitorul apropiat, pentru a putea monitoriza întregul proces și pentru a ajuta Ucraina să rămână în siguranță și securizată. Nu în ultimul rând, cred că trebuie să ajutăm Ucraina să construiască un sistem de guvernare. Ei au nevoie de instituții democratice puternice, de o justiție independentă puternică, trebuie să lupte împotriva corupției sau a criminalității și, mai presus de toate, trebuie să-i ajutăm să devină mai rezistenți pentru a putea face față oricărei potențiale amenințări sau oricărui alt pericol în viitorul apropiat.
Cristina Cileacu: Domnule Hatzivasileiou, vă mulțumesc foarte mult pentru acest interviu.
Tasos Hatzivasileiou a spus:
Mulțumesc.
COMENTARII / 0