Conflitul din regiunea Golfului are repercusiuni financiare mondiale semnificative, fiind de natură să afecteze direct stabilitatea prețurilor, dinamica activității economice și echilibrul financiar, conform avertismentului lansat de Cosmin Marinescu, economist și viceguvernator al Băncii Naționale a României.
Într-o evaluare detaliată a consecințelor acestui conflict asupra economiei, oficialul BNR subliniază că criza actuală a sectorului energetic conduce la o creștere accentuată a inflației concomitent cu o încetinire a ritmului de creștere economică, ceea ce agravează vulnerabilitățile economiei românești deja caracterizată de
dezechilibre fiscale și instabilitate politică
.
Citește șiPeste 55 de ani și angajat imediat. Regiunea italiană unde seniorii au devenit de neînlocuit
Cosmin Marinescu a afirmat că războiul din Orientul Mijlociu amplifică incertitudinile, provocând concomitent o creștere a inflației și o decelerare a activității economice.
„Cu sau fără armistițiu durabil, războiul din Orientul Mijlociu alimentează incertitudini severe, antrenând creșterea inflației, în tandem cu încetinirea activității economice.”
Pe termen scurt, impactul asupra inflației poate fi observat în creșterea costurilor combustibililor.
Însă efectele pe termen lung sunt complexe și depind de mai mulți factori, inclusiv durata și intensitatea conflictului, precum și modul în care acestea se reflectă în prețurile de consum.
În acest context, situația energetică actuală reprezintă un șoc exogen care nu are cauze monetare și pe care băncile centrale ar trebui să-l gestioneze cu atenție.
Într-adevăr, este esențială atât elaborarea unor scenarii de risc asociate prognozelor, cât și o comunicare eficientă a abordărilor de politică monetară.
În plus, conjunctura actuală este una complicată, având în vedere situația fiscală fragilă și instabilitatea politică recentă, care au un impact și asupra politicii monetare.
Prețul petrolului a înregistrat o creștere rapidă, iar repercusiunile acestui fenomen sunt deja vizibile în ceea ce privește inflația. Procesul de scumpire a avut loc într-un ritm alert.
Escaladarea tensiunilor în regiunea Golfului a avut ca rezultat majorări considerabile ale valorii petrolului. În conformitate cu informațiile oferite de viceguvernatorul BNR, în luna martie, petrolul Brent a atins valoarea de 103 dolari/baril, ceea ce reprezintă o creștere de circa 50% față de primele două luni ale anului, iar ulterior, în luna aprilie, a înregistrat o valoare de aproximativ 115 dolari/baril. Potrivit prognozei EIA pentru trimestrul al doilea, valoarea petrolului este estimată a fi peste 110 dolari/baril.
Cosmin Marinescu, viceguvernator al BNR, avertizează că impactul conflictului din Orientul Mijlociu asupra economiei este deosebit de grav.
„Prețurile de consum resimt acest șoc aproape instantaneu și chiar anticipat, în special pe canalul combustibililor.”
Efectele pe termen lung se vor resimți mai puternic în costurile de producție, care la rândul lor vor continua să influențeze prețurile de consum.
Conform datelor prezentate, până la sfârșitul acestui an, se estimează o creștere a inflației cu 1,5 – 2 puncte procentuale, exclusiv din cauza șocului din Golf.
Deja, războiul a cauzat perturbări semnificative în lanțurile de aprovizionare, producătorii europeni raportând întârzieri în livrări fără precedent în ultimii aproape patru ani.
Situația se reflectă și în indicatorii conjuncturali, care arată o deteriorare îngrijorătoare: Purchasing Managers Index pentru zona euro a înregistrat 50,7 în martie și 48,6 în aprilie, coborând sub pragul care desparte creșterea economică de contracție.
Țara noastră suportă deja consecințele unei noi crize energetice, care se manifestă printr-o amplificare a presiunilor inflaționiste și o posibilă decelerare a activității economice.
BNR a înregistrat deja repercusiuni ale majorării costurilor energiei și carburanților asupra economiei românești, potrivit viceguvernatorului băncii centrale.
Cererea internă traversează însă o perioadă de slăbiciune, după cum a explicat acesta.
Cosmin Marinescu avertizează că situația din România este gravă, deoarece creșterea prețurilor la energie a dus la o inflație neașteptată de aproape 10% în luna martie. Această majorare a fost cauzată în principal de scumpirea combustibililor cu aproximativ 13%. În luna aprilie, se așteaptă o nouă creștere a inflației, care va depăși 10%.
„Inflația afectează consumul deja comprimat: încă din februarie, vânzările cu amănuntul erau în scădere față de anul trecut cu 6,8%”
, afirmă Marinescu. Perspectivele pentru lunile următoare nu sunt optimiste, deoarece traficul petrolierelor din Golful Persic rămâne blocat. Dacă tensiunile persistă, prețurile ridicate la energie ar putea duce la o „inflație Ormuz” care să persiste timp de mai multe trimestre, prin efecte de runda a doua, care ar putea forța economia.
În ciuda acestui fapt, România se bucură de o relativă independență energetică comparativ cu numeroase alte țări europene. Acesta a remarcat totuși că această caracteristică îi oferă o poziție mai bună în fața provocărilor energetice.
România are o poziție relativ stabilă în ceea ce privește dependența energetică, comparativ cu alte țări europene.
„Petrolul importat reprezintă doar o treime din resursele de energie primară”
, a fost afirmat de către viceguvernatorul BNR.
În prezent, se subliniază importanța reducerii și mai mult a dependenței de combustibilii fosili.
Situația actuală impune o nevoie stringentă de diminuare a acestei dependențe, potrivit spuselor sale.
O strategie prudentă este adoptată de BNR, care alege să nu aibă reacții agresive.
Decizia luată de BNR în luna aprilie a constat în menținerea ratei dobânzii de politică monetară la același nivel, fiind adoptată o abordare prudentă de tip „wait-and-see”.
În cadrul ședinței Consiliului de administrație al BNR din luna aprilie, s-a decis o abordare prudentă, de așteptare, ținând cont de tipologia șocului și de conjunctura economică, precum și de balanța riscurilor. Această decizie a fost, de altfel, anticipată. Trebuie însă avut în vedere contextul mai larg în care se înscrie răspunsul BNR. Conflictul a dus la o creștere abruptă a prețului țeiului, ceea ce a generat o accelerare rapidă a inflației la nivel global și a alimentat riscurile.
Reacția de manual a băncilor centrale a fost aceea de a evita schimbarea parametrilor politicii monetare
. Însă această poziție s-ar putea schimba în cazul în care va deveni clară accentuarea șocului energetic și creșterea așteptărilor inflaționiste, avertizează Cosmin Marinescu, viceguvernator al BNR.
În opinia sa, instituțiile monetare centrale depun eforturi pentru a preveni răspunsuri impulsive care ar putea accentua instabilitatea economică deja existentă.
Acestuia îi face griji că băncile centrale ar putea lua decizii pripite.
Economia este deja vulnerabilă și nu ar trebui să fie supusă unor șocuri suplimentare.
În acest context, băncile centrale sunt foarte atente pentru a nu contribui la agravarea situației economice.
Momentul unei intervenții prin încălzirea condițiilor financiare ar putea fi inadecvat, având în vedere sincronizarea impactului asupra economiei, în scenariul în care conflictul se încheie relativ curând și petrolierele își reiau traiectoria prin strâmtoarea Ormuz. Efectele deciziilor de politică financiară, perceptibile după un anumit timp, riscă să se suprapună în mod contradictoriu tocmai cu diminuarea presiunilor inflaționiste. În consecință, deteriorarea prognozelor de creștere economică s-ar putea accentua și mai puternic în cazul în care băncile centrale ar opta direct pentru măsuri de creștere a dobânzii de politică monetară, a avertizat viceguvernatorul BNR.
La nivel global, economia înregistrează o scădere a ritmului de creștere, ceea ce face ca România să fie extrem de sensibilă la aceste schimbări.
BNR are un nou avertisment privind impactul unui șoc energetic asupra economiei globale și a celei românești, potrivit declarațiilor viceguvernatorului.
Perspectivele economice mondiale și cele ale României sunt direct influențate de această nouă situație.
Marinescu subliniază că conflitul din Golf are un impact considerabil asupra economiei mondiale, reducând ritmul de creștere cu peste 0,3 puncte procentuale sub media înregistrată în ultimii doi ani, care a fost de 3,4%, potrivit estimărilor FMI. În regiune, această nouă criză energetică se adaugă incertitudinilor deja existente determinate de conflictul din Ucraina. În ceea ce privește România, atât prognozele Băncii Mondiale, cât și cele ale FMI au fost ajustate în scădere, la 0,5% și 0,7%, respectiv.
România se confruntă în continuare cu o situație economică marcată de presiuni inflationiste semnificative, un deficit bugetar considerabil și cheltuieli de finanțare majorate.
Un oficial al BNR a explicat că România se confruntă în acest moment cu o inflație ridicată și o creștere economică relativ scăzută.
De asemenea, România se caracterizează și prin dezechilibre bugetare și de cont curent care persistă.
Astfel de aspecte se reflectă în percepția investitorilor, care consideră că România are cea mai mare primă de risc la nivel regional.
În 2025, România a alocat 2,8% din PIB pentru dobânzile aferente datoriei publice, valoare care reprezintă aproape dublul celei de acum patru ani.
În bugetul pentru 2026, cheltuielile cu dobânzile sunt estimate la 3% din PIB.
Marinescu subliniază, în evaluarea sa, necesitatea ca România să persiste în consolidarea fiscală și să dezvolte investiții strategice, în paralel, pentru a preveni afectarea imaginii sale economice.
Consolidarea fiscală rămâne o prioritate pentru România, nu numai pentru stabilitatea macroeconomică, ci și pentru a crea spațiul necesar pentru politica monetară, având în vedere că politica fiscală a dominat mixul de politici economice în ultimii ani. În contextul actual, când economia suportă efectele măsurilor de ajustare a deficitului bugetar și deficitul de cerere din economie se accentuează puternic, politica monetară se confruntă cu provocarea de a nu agrava situația prin majorarea ratei dobânzii de referință, ca răspuns la primele șocuri de ofertă.
„Prioritatea României rămâne consolidarea fiscală, nu doar din perspectiva stabilității macroeconomice, dar și pentru crearea spațiului necesar politicii monetare, dată fiind perpetuarea, în ultimii ani, a dominanței fiscale în mix-ul politicilor economice. În actualul context fiscal-bugetar, când economia resimte din plin efectele măsurilor de ajustare a deficitului bugetar, iar deficitul de cerere din economie se adâncește la cote severe, politica monetară întâmpină provocarea de a evita să pună «sare pe rană», prin creșterea dobânzii de referință, ca reacție de răspuns la primele șocuri de ofertă”
, a declarat viceguvernatorul BNR.
România se confruntă cu riscul de a-și destabiliza economia, conform avertismentului lansat de Cosmin Marinescu, viceguvernator al Băncii Naționale a României.
El consideră că criza politică actuală ar putea avea un impact semnificativ asupra încrederii investitorilor și a stabilității financiare a țării.
În contextul incertitudinilor globale, credibilitatea economică a României este expusă riscului de a fi afectată de situația politică internă, ceea ce ar putea duce la scăderea încrederii investitorilor și a piețelor financiare.
Consolidarea finanțelor publice și implementarea proiectelor strategice sunt puternic condiționate de stabilitatea politică și guvernamentală în acest an.
Obiectivele asumate impun o astfel de stabilitate, mai ales în ceea ce privește consolidarea situației finanțelor publice și implementarea investițiilor fondurilor europene, în special a celor din PNRR.
De asemenea, anumite proiecte majore de cooperare internațională sunt condiționate de această stabilitate, un exemplu fiind aderarea la OECD în 2026.
Nevoia de stabilitate politică și guvernamentală este deosebit de importantă în acest an, având în vedere miza strategică a obiectivelor asumate, de consolidare a situației finanțelor publice, de implementare a investițiilor din fonduri europene, în special a celor din PNRR, precum și miza unor proiecte majore de cooperare internațională, precum aderarea la OECD în 2026”,
a afirmat viceguvernatorul BNR.
Vezi analiza completă aici.
Editor : A.D.
COMENTARII / 0