Holothuria whitmaei din Marele Recif de Corali, o specie marină rară din Australia, poate trăi mai mult de 120 de ani. Cu toate acestea, recuperarea acestei animale este dificilă după pescuitul excesiv, iar exploatarea industrială pune în pericol regenerarea populației, potrivit Daily Galaxy, care citează jurnalul științific iScience.
Un animal marin, cu un corp acoperit de un strat de piele neagră și inegal, care seamănă cu excrementele, poate trăi mai mult de un secol.
După o perioadă de 24 de ani de monitorizare, cercetătorii au ajuns la această concluzie privind o populație de trepang negru (Holothuria whitmaei), o specie de castraveți de mare din familia Holothuriidae, localizată în Marea Barieră de Corali, în vecinătatea Australiei.
În anul 2000, cercetătorii din domeniul biologiei au prelevat probe de țesut de la 76 de octopi adulți, pe care i-au depus ulterior pe fundul oceanului, păstrând materialul de ADN pentru studii viitoare.
În luna septembrie a anului 2024, aceeași grupă de cercetători s-a întors la situl de investigare situat în vecinătatea Insulei Lizard, unde au descoperit 53 de exemplare.
Printre ele, 31 au avut profiluri genetice ce se potriveau perfect cu cele analizate la început, dovedind că au trăit cel puțin 24 de ani.
Potrivit estimărilor, viața acestor creaturi ar putea să încalce 100 de ani, iar anumite indivizi ar putea atinge vârsta de 123 de ani.
Sven Uthicke din cadrul Australian Institute of Marine Science a subliniat că examinarea materialului genetic a fost esențială, întrucât metodele convenționale de identificare a ființelor marine nu au reușit să funcționeze corespunzător pentru această specie.
În ciuda așteptărilor, cercetătorii au identificat o problemă semnificativă: capacitatea de regenerare a speciei după pescuit s-a dovedit a fi considerabil mai mică decât se presupunea.
În intervalul cercetării, nu s-a găsit niciun individ tânăr pe Insula Lizard și nici în alte regiuni asemănătoare.
Scăderea numărului de indivizi, observată și în alte zone, se datorează capturii excesive, pentru că trepangul negru este considerat o delicatesă sub denumirea de «bêche-de-mer» și este foarte căutat în Australia și Asia de Sud-Est.
Cercetătorii au observat o notabilă reducere a dimensiunilor trepangilor analizati. În 2000, lungimea lor oscila între 26 și 42 cm, aproape de cea maximă, în timp ce în 2024 lungimea medie a scăzut cu 14%, iar greutatea a diminuat cu 21%.
Potrivit unor observații, această modificare poate fi legată de condițiile de mediu, deși nu s-a reușit identificarea cauzei exacte.
Din cauza vârstei înaintate și a ratei scăzute de reproducere, specia se confruntă cu riscuri mari de dispariție.
Lista Roșie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii a clasificat trepangul negru ca specie amenințată, în timp ce Convenția CITES a plasat-o în Anexa II, care controlează comerțul internațional cu animale sălbatice.
„Aceste rezultate arată că populațiile de trepang negru se refac mult mai lent decât am anticipat inițial”, a explicat Uthicke.
În plus, specialistul a subliniat că capturarea industrială a acestor creaturi longeve din recifuri nu poate fi susținută în contextul exploatării actuale și al stresului ecologic.
trepangii constituie părți indispensabile ale mediului marin și contribuie semnificativ la re-ciclarea nutrienților proveniți din sedimentele oceanice.
Scăderea numărului lor de indivizi ar putea intensifica dificultățile deja prezente ale recifurilor, care sunt subiecte ale schimbărilor climatice și altor presiuni generate de om.
COMENTARII / 0