Crin Antonescu, mesaj dur pentru PSD: avertisment pentru Grindeanu și atacuri la Bolojan și USR

Într-o declarație recentă, Crin Antonescu, fost lider al Partidului Național Liberal, a făcut afirmații dure la adresa USR, considerându-l o „formațiune parazit” care „ar fi...

Într-o declarație recentă, Crin Antonescu, fost lider al Partidului Național Liberal, a făcut afirmații dure la adresa USR, considerându-l o „formațiune parazit” care „ar fi de dorit să înceteze să mai existe în viața politică a țării”. Într-un interviu acordat publicului HotNews, el a exprimat opinii despre posibilitatea ca AUR să ajungă la guvernare, afirmând că „nu există motive pentru care această ipoteză să fie exclusă, fie ea peste o săptămână sau peste patru ani”. În același timp, a negat orice posibilitate de colaborare cu partidul condus de George Simion.

„Domnul Grindeanu să îşi aducă aminte…”

nu a fost însă menționat în acest context, însă critici au fost aduse și la adresa altor lideri politici, printre care și Bolojan.

Citește șiMinistrul Apărării anunţă două misiuni de intervenţie asupra unor drone aeriene care plutesc în Marea Neagră

Într-un interviu acordat publicului HotNews, Crin Antonescu a exprimat opinii critice ferme față de premierul Bolojan, afirmând despre acesta că „este și mai atașat de USR decât Nicușor Dan”, și a lansat, de asemenea, atacuri puternice împotriva USR. El consideră că aceste opinii se datorează opoziției sale față de ceea ce descrie drept „neobăsismul” din scena politică românească – o direcție politică pe care susține că o combate de mai mulți ani și pe care o vede reflectată astăzi în aceste entități politice.

PSD este, în acest moment, prima forţă parlamentară.

În ceea ce privește posibilitatea răsturnării guvernului condus de Bolojan, fostul lider al PNL consideră că anumite configurații politice și strategiile președintelui Nicuşor Dan vor juca un rol crucial. Acesta din urmă va influența semnificativ scena politică.

„Domnul Bolojan este totuşi omul politic cu susţinerea cea mai mare. Eu cred că susţinătorii sau votanţii lui Nicuşor Dan din primul tur se strâng astăzi în jurul ideii de Bolojan, nu a practicii guvernamentale a domnului Bolojan, care nu-i interesează. Ei sunt nişte oameni de idei: îi atrage ideea de Bolojan, luptătorul neabătut şi victima PSD în acelaşi timp. Cu asta nu poţi să ajungi foarte departe, dar cât va dura nu ştiu”

.

Într-o declarație recentă, Crin Antonescu a adresat un mesaj direct către PSD și liderul său, Sorin Grindeanu: Reamintirea sa se bazează pe faptul că programul de guvernare prezentat de Cabinetul Bolojan a fost anterior susținut și de PSD în cadrul Parlamentului, ceea ce implică că acum partidul nu are dreptul să critice măsurile luate de Guvern fără a-și recunoaște și propria contribuție la deciziile respective.

În urma unei pauze de aproape un deceniu, Crin Antonescu a revenit în scena politică anul trecut și a participat la alegerile prezidențiale din 2025, fiind susținut de PSD, PNL și UDMR. Rezultatele din primul tur, desfășurat pe 4 mai, l-au plasat pe locul trei, cu aproximativ 20% din voturi, după George Simion (40,96%) și Nicușor Dan** (20,99%). Deși prezența sa publică a fost mai restrânsă după alegeri, Antonescu a continuat să contribuie la dezbaterile politice, inclusiv prin apariții la televiziuni precum România TV și Realitatea TV. În numeroase ocazii, el a adresat critici vehemente actualei puteri și unor partide din coaliția guvernamentală care l-au sprijinit în timpul alegerilor, reiterând ideea că scena politică românească este influențată de ceea ce el descrie drept „postbăsism” sau „neobăsism”.

Anterior, Crin Antonescu afirmase că nu are sentimente negative faţă de cei care nu i-au acordat sprijin, declarând: Nu a existat o aşteptare legitimă din partea mea, în calitate de candidat, să primesc voturi graţie sprijinului acestor persoane.

Reacțiile sale publice au stârnit întrebări cu privire la posibilele sentimente de resentiment după rezultatele alegerilor, având în vedere frecventele critici aduse USR și președintelui, precum și Guvernului.

„suflet mic şi murdar”

sunt cuvintele lui Cristian Tudor Popescu la adresa sa.
El răspunde: Nu pot confirma dacă termenul de resentimentar este adecvat.
În schimb, epoca Băsescu a lăsat în urmă o anumită orientare politică și un comportament politic pe care el îi denumește „neobăsism” și „postbăsism” și pe care îl combate oriunde se manifestă.

Se pare că anumite entități, precum USR și REPER, au adoptat anumite abordări pe care eu personal le-am criticat în repetate rânduri, considerându-le incorecte. De pildă, se consideră că justiția este bună atunci când serveşte interesele lui Băsescu în trecut și ale USR-ului în prezent, însă necesită reformare atunci când emite hotărâri nefaste pentru aceste formațiuni politice.

Toate aceste aspecte sunt discutate de mine, iar ele sunt independente de rezultatul alegerilor. Aceste opinii au fost exprimate chiar în perioada campaniei electorale. Nu există sentimente de resentiment, deoarece nu m-am așteptat să primesc voturi grație sprijinului acestor persoane. Nefiind nevoie de răsplată, în majoritatea evaluărilor și declarațiilor mele se observă o anumită consecvență, și anume că nu am lăudat anterior USR și Nicuşor Dan pentru a-i critica ulterior.

O discuție aprinsă cu Cristian Tudor Popescu ar fi o onoare pentru mine. Fiind o personalitate publică respectată, un jurnalist experimentat și un formator de opinii de seamă în istoria jurnalismului românesc, dialogul cu el ar fi unul îmbogățitor. Deși declarația sa despre mine, cum că aș avea un suflet mic și murdar, m-a afectat puternic, totuși consider că această afirmație este mai ușor de suportat decât acuzația de a fi lipsit de inteligență sau curaj.

În ceea ce-l privește pe Ilie Bolojan, criticii nu au fost oarecum o poziție constantă din partea mea. – Nu sunt de părere că susținerea automată a cuiva este necesară doar pentru că acea persoană este un coleg de partid. O tradiție îndelungată de susținere necondiționată și lipsită de nuanțe a liderului în cadrul PNL în perioada recentă s-a schimbat în comparație cu perioada veche a acestui partid. O comparație pertinentă poate fi făcută între stilul de discuție din PNL în timpul mandatului lui Tăriceanu ca prim-ministru, între anii 2005-2008, și maniera în care PNL, cu aproximativ aceiași membri, a prezentat sprijin pentru Ludovic Orban, care a fost considerat excepțional până în momentul în care opinia despre el s-a schimbat. Ulterior, aceeași soartă a avut-o și Florin Cîțu, care a fost excepțional pentru o perioadă scurtă de timp, după care a încetat să mai fie așa. În cele din urmă, Nicolae Ciucă a fost considerat impecabil de către aceiași oameni.

Nu sunt constrâns în niciun fel să ofer evaluări nefaste despre Ilie Bolojan doar pentru că există o conexiune de partid. Ilie Bolojan este cel care ar trebui să aibă în vedere ceea ce face, eu doar îmi aduc în discuție anumite opinii. Luând în considerare acțiunile sale, ceea ce contează realmente este ceea ce decide să întreprindă domnul Bolojan.

În vara anului 2024, o perioadă de aşteptări mari s-a încheiat cu o declaraţie fermă: trebuia să fie Bolojan candidatul. O convingere puternică a fost exprimată anterior, alimentată de aşteptări considerabile.

În contextul declarațiilor critice la adresa premierului Ilie Bolojan, se ridică întrebarea dacă aceasta are legătură cu prietenia sa cu Hubert Thuma, care a afirmat că Crin Antonescu a fost trădat de Ilie Bolojan în timpul campaniei pentru alegerile prezidențiale. Aceste acuzații sunt fondate pe informații directe sau sunt doar speculații? Răspunsul este că, în spațiul public, există numeroase persoane care vorbesc fără să aibă cunoștințe directe, bazându-se pe zvonuri sau pe informații neverificate.

De ani de zile, am avut ocazia să cunosc Hubert Thuma, încă de când activa în cadrul organizaţiei de tineret, la fel ca mulţi alţii. În ceea ce priveşte relaţia mea cu Hubert Thuma, nu a existat niciodată o conexiune de prietenie sau măcar o apropiere din punct de vedere politic, cu atât mai puţin de altă natură. În acest context, ideea că am avut o prietenie strânsă cu el este o exagerare. Trebuie menţionat că nu am avut o relaţie mai apropiată cu Hubert Thuma decât am avut-o cu Ilie Bolojan, fiind coleg cu ambii.

În mod evident, încrederea mea în Ilie Bolojan a fost destul de mare. Acest lucru se datorează și unui anumit cod de valori. Chiar din vara lui 2024, atunci când domnul Nicolae Ciucă se pregătea să intre în cursa electorală, am exprimat opinia că respectiva opțiune era una neinspirată și că existau și alte soluții posibile. Ilie Bolojan a fost, de altfel, prima mea opțiune, fiind o persoană în care am avut foarte multă încredere.

Într-un anumit punct, când încrederea a dispărut, am declarat în mod public: recunosc că am greșit în evaluarea mea. Spre deosebire de susținătorii înfocați și de teoreticienii de profesie ai băsismului, care până în prezent nu și-au cerut scuze pentru că au promovat cu înverșunare pe cineva care a colaborat cu Securitatea, fără să fi făcut vreodată mea culpa.

Nu comentez acțiunile întreprinse sau nu de Bolojan în timpul campaniei, deoarece candidatura mea nu a fost condiționată de persoana sa sau de oricine altcineva. Nici nu port vreo supărare față de Bolojan pentru că nu eu am ieșit învingător la alegerile respective. Am afirmat însă că sunt extrem de decepționat și nemulțumit de anumite decizii luate de Bolojan după încheierea campaniei electorale, atât în postura de lider al Partidului Național Liberal, cât și în cea de prim-ministru.

Democrația presupune, în mod esențial, prezența unor opinii diverse. Atunci când cineva susține o anumită ideologie sau grupare politică și ulterior își schimbă părerea, acest lucru nu ar trebui să surprindă pe nimeni. Nu înseamnă că a avut loc o trădare și nici că oamenii ar trebui să fie șocați. Mai degrabă, oamenii ar trebui să se acomodeze cu această realitate.

Se ridică întrebarea dacă există motive pentru care Bolojan să fie considerat mai apropiat de USR decât Nicușor Dan.

Întrebarea rămâne: cui îi sunt de folos aceste scandaluri?
Premierul are, probabil, o strategie clară, un plan și obiective precise.
Declarațiile mele nu par să-i obstrucționeze drumul în vreun fel.
Mă întreb totuși de ce Ilie Bolojan pare să fie mai atașat de USR decât Nicușor Dan.

Se vehiculează ideea că nu este cazul să criticăm anumite decizii pentru a nu consolida mișcările ultranaționaliste. Un alt argument invocat este: „Oare ar fi fost mai bine cu Simion?”. Eu însă consider că lucrurile nu se evaluează în acest mod. Anumite opțiuni au fost făcute, iar acum realitățile existente stau la baza discuțiilor despre situația politică, chiar și a criticilor.

Comentariile mele au scopul de a-mi satisface propria conștiință, fără să mă preocupe efectele lor asupra celorlalți. Nu intenționez să servească drept avantaj pentru cineva anume. Pur și simplu, îmi aduc o stare de liniște interioară atunci când exprim opiniile mele. Nu urmăresc decât să-mi aliniez propriile gânduri și să-mi mențin echilibrul interior.

El afirmă că acest scenariu este atât de puțin probabil, încât nici măcar cei mai mari adversari ai săi nu îl consideră credibil. Crin Antonescu a lansat această declarație în cadrul unui interviu. Declarațiile sale au legătură cu anumite presiuni exercitate asupra sa. Acestea au fost menționate și de către PSD și au legătură cu domnul Grindeanu.

Întrebarea privind o posibilă președinție a AUR îi stârnește lui Crin Antonescu o reacție de surpriză și amuzament. Nu are însă de gând să ocupe această funcție, după cum afirmă el însuși.

– Nu, nu

răspunde el, adăugând că nu va fi nici măcar membru al AUR, nici simpatizant, existând toate motivele necesare pentru această decizie.

Anterior, afirmasem deja că nu mai dețin interese politice de acum 10 ani. Trebuie să subliniez că decizia mea de a candida la președinție nu a fost una inițiată de mine, ci mai degrabă o urmare a solicitărilor care mi s-au adresat și pe care le-am acceptat, pur și simplu intrând într-o competiție care a avut loc. Nu a fost o propunere venită din partea mea. Mi s-a cerut și am fost de acord.

Nici măcar cei mai convinşi adversari ai mei, care din fericire sunt numeroşi, nu mă pot determina să iau locul lui Simion în acest scenariu.

Există numeroase aspecte care mă diferențiază de AUR și despre care am vorbit deja. Democrația parlamentară este cea pe care vreau să o protejez, nu AUR în sine. Tocmai din acest motiv, susțin că instituția parlamentară ar trebui să fie respectată indiferent dacă un partid precum AUR sau Şoşoacă se află în opoziție, deoarece aceasta constituie fundamentul democrației. Prin urmare,

nu contează că cineva ca AUR sau ca Şoşoacă – e exact acelaşi lucru – e în opoziţie, instituţia parlamentară trebuie respectată pentru că e baza democraţiei

. În loc de a emite încontinuu ordonanțe de urgență, ar trebui să se acorde atenție și Parlamentului, mergând acolo atunci când este necesar și atunci când este chemat de către oamenii care au votat parlamentarii respectivi. Această atitudine nu înseamnă că sunt un adept al AUR.

Există persoane în cadrul AUR cu care aș putea avea o discuție, însă nu o fac, ceea ce reprezintă o cu totul altă situație. Nu am niciun proiect politic și nici interese politice, în special în ceea ce privește AUR. Această chestiune a apărut în urma unei invenții jurnalistice care a fost ulterior mediatizată. După ce aceste minciuni au fost propagate timp de câteva luni, ele sunt declarate, într-un mod fraudulos, dar totuși eficient, a fi adevărate. „Ştie toată lumea” – de la zvonuri frivole, că Crin Antonescu doarme, până la ideea că eu m-aş apropia de AUR cu scopul de a deveni președinte.

Întrebarea privind originea scenariului rămâne pertinentă. Unii au ajuns la concluzia că aş putea avea o astfel de intenţie, probabil pentru că am făcut declaraţii care au fost pe placul anumitor susţinători AUR la un anumit moment. Însă, dincolo de asta… nu există nimic concret.

În ceea ce privește viitorul guvernare, o posibilitate nu trebuie să fie exclusă și anume ca AUR să conducă țara.

În ceea ce privește posibilitatea ca AUR să conducă guvernul în viitor, scenariul rămâne posibil. Ipoteza ca acest partid să ajungă la putere, fie peste o săptămână sau peste patru ani, încă este luată în considerare. Aceasta depinde în mare măsură de rezultatele AUR și de modul în care acest partid își va defini linia politică. În cazul în care AUR își va schimba strategia de la una axată pe acțiuni de imagine și scandal, similară cu cea a USR, către una care se concentrează pe probleme de fond, pe chestiuni convingătoare și durează în timp, precum și pe articularea unei formule, doctrine și program politic, atunci șansele lor de creștere probabil vor crește.

Este o presupunere care nu ar trebui să fie respinsă a priori. În fapt, consecința nefastă este următoarea: în cazul în care nu oferim nicio oportunitate unui partid precum AUR, rezultă că, indiferent de acțiunile și comportamentul său, PSD, PNL și USR vor trebui să primească voturile noastre la nesfârșit, tocmai pentru a evita o alternativă și mai nefastă. Însă, această abordare nu constituie nicicând o soluție sănătoasă în cadrul democrației.

În ceea ce privește formațiunile politice guvernamentale, consider că ar fi oportun ca USR să înceteze să mai fie o prezență activă în viața noastră politică, o afirmație făcută nu neapărat din animozitate față de această formațiune.

O declarație puternică a fost făcută în legătură cu USR, și anume că această entitate politică reprezintă

„o formațiune politică parazit”

.

Într-o declarație recentă, Crin Antonescu a făcut afirmații dure despre actuala construcție guvernamentală. El a menționat că aceasta din urmă este sortită eșecului din cauza unei erori fundamentale de structură, și anume, coaliția dintre PSD și USR. Trebuie remarcat că USR nu a reușit să formeze un guvern stabil nici împreună cu PNL. După cum se știe, dacă parteneriatul respectiv ar fi fost unul de succes, președintele Iohannis nu ar fi fost nevoit să creeze ulterior alianța cunoscută sub numele de „Nicu și Marcel”.

– „Cele mai mizerabile secături”, le-aţi spus.

– Da. Construcția actuală guvernamentală nu are șanse să înainteze prea bine în și cu România din cauza unui defect de construcție: alăturarea PSD și USR în aceeași construcție guvernamentală. Vă amintesc că USR n-a putut guverna nici cu PNL. Pentru că, dacă lucrurile ar fi mers acolo bine, Iohannis n-ar fi avut nevoie să construiască alianţa „Nicu şi Marcel”.

Se cunosc argumentele prezentate de fiecare grupare de susținători. Reprezentanții USR susțin că erau mari promotori ai reformelor și că adepții din PNL și cei mai critici din PSD nu îi suportă, deoarece nu îi permit să aibă câștiguri nejustificate. În același timp, ceilalți au opinii diferite despre USR.

În opinia mea, USR-ul se caracterizează printr-o abordare politică constantă, care se manifestă prin critici vehemente la adresa PSD-ului. Această formațiune politică poate fi descrisă ca parazitară, deoarece se dezvoltă pe seama PSD-ului și a PNL-ului, lansând permanent acuzații și prezentându-se drept reformatori onești. Însă, experiența a arătat ce fel de reforme implementează, ce fel de personalități promovează și care este nivelul lor de competență.

Partidul Social Democrat se confruntă cu o imposibilitate de a coexista cu Uniunea Salvați România. USR face parte, în opinia mea, dintr-o combinație politică nefastei de la bun început. În prezent, se poate constitui o majoritate numerică, din punct de vedere teoretic, și fără participarea USR și a Alianței pentru Unirea Românilor.

În ceea ce privește strategia de unificare a forțelor politice pentru a împiedica AUR să preia puterea, au existat anumite așteptări. Însă, fostul președinte Crin Antonescu a declarat în mod transparent în perioada campaniei prezidențiale că, în opinia sa, USR nu ar trebui să fie la guvernare în acest moment. Motivul este acela că USR nu a obținut un scor care să justifice participarea la guvernare și nici nu există o necesitate aritmetică pentru aceasta. Pentru a forma un guvern capabil să acționeze eficient și în mod coeziv, Crin Antonescu considera că o alianță între PNL, PSD și UDMR este suficientă.

În prezent, USR se află în poziții cheie. Cei care au fost preocupați de acest aspect pot fi încântați acum că strategia lui Antonescu de a împiedica USR să ajungă la putere nu a avut succes. Rezultatele obținute de USR în funcțiile importante pe care le deține sunt așteptate cu interes.

În acest moment, anumite dificultăți par să apară pentru ei: și anume, existența PSD. Despre performanța acestui partid, eu nu am nici o afinitate specială, nici nu sunt pe deplin satisfăcut. Însă, cum abordăm situația cu PSD? Trebuie oare să-l obligăm să participe la guvernare pentru a obține o majoritate? Și să păstreze tăcerea? Sau, în realitate, USR ar conduce, în timp ce PSD asigură majoritatea?

Se pare că, în cadrul PNL, există convingerea că există și alte persoane răufăcătoare, printre care și gruparea Thuma, care sunt, se presupune, PSD-işti. Reducerea acestora la tăcere este considerată necesară, iar acest lucru ar putea fi realizat prin simpla lor prezenţă la vot, pentru a se asigura majoritatea.

Întrebările formulate de USR rămân fără răspuns. În schimb, aceştia se concentrează pe acumularea de puncte electorale prin prezentarea propriilor viziuni despre reformă şi despre modul în care PSD îi împiedică. De asemenea, susţin că doresc să schimbe în profunzime societatea românească, însă se confruntă cu PNL. Această este esenţa USR, fiind dreptul lor să existe în acest fel, dar este şi dreptul meu să exprim ceea ce observ. Nu pot accepta ideea că scopul tuturor pe această lume este să nu pună piedici lui Bolojan, adică USR-ului.

În opinia mea, USR deține puterea, fiind deja la guvernare; cu toate acestea, se pare că rezultatele nu sunt cele așteptate.

USR e la guvernare

, de asemenea, controlează instituțiile cheie, având președintele României, premierul, ministrul Apărării și ministrul de Externe în fruntea lor; oricum, impresia este una nesatisfăcătoare.

Durata de viață a guvernului condus de Bolojan va fi influențată în mod semnificativ de strategiile adoptate de Nicuşor Dan.

USR-ismul lui Ilie Bolojan se reflectă în Ilie Bolojan oamenii pe care i-a propus pentru funcții guvernamentale.
PNL face parte din această echipă guvernamentală și are doi miniștri importanți: Predoiu și Nazare.
Ceilalți reprezentanți au fost selectați de către Ilie Bolojan și provin din zona USR, nu din zona PNL.

Un lider politic și un prim-ministru nu se limitează la rolul de super-contabil care doar reduce cheltuieli. El trebuie să acorde atenție și anumitor valori. În schimb, nu mi-a fost pe plac maniera în care s-a raportat la Parlament în calitate de lider politic liberal sau la evenimentele care au avut loc cu privire la Moşteanu, Ţoiu și Marinescu, miniştri din Cabinetul său.

Este evident că anumite măsuri de austeritate mai severe sunt necesare, însă modul în care Bolojan le-a implementat este, în opinia mea, lipsit de eficiență și de corectitudine în egală măsură.

Întrebarea privind rezistența premierului Ilie Bolojan rămâne pertinentă, la fel cum rămâne întrebarea despre capacitatea societății românești de a suporta un astfel de guvernat. Este greu de prezis care dintre ele se va prăbuși mai întâi. În opinia mea, durata de viață a Guvernului Bolojan va fi influențată în mod semnificativ de reconfigurările politice și de strategiile președintelui Nicuşor Dan.

În ciuda tuturor, Bolojan rămâne figura politică cu cel mai puternic sprijin. Consider că adepții lui Nicuşor Dan de la primul tur de scrutin se coalizează acum în jurul conceptului de Bolojan, nu în jurul experienței sale guvernamentale, care nu reprezintă o preocupare pentru ei. Acești oameni sunt mai degrabă orientați către idei: îi fascinează viziunea despre Bolojan, atât luptătorul tenace, cât și presupusa victimă a PSD. Deși această abordare are limite, durata pentru care va dăinui nu poate fi prevăzută.

Într-o declarație recentă, Crin Antonescu a transmis un mesaj către PSD, afirmând că atunci când acest partid critică programul de guvernare, nu ar trebui să uite că programul a fost asumat și de ei.

În ceea ce privește posibilele schimbări pe care Ilie Bolojan sau Sorin Grindeanu ar trebui să le implementeze, răspunsul meu este unul simplu: nu am pretenția de a le oferi sfaturi.
Amândoi sunt însoțiți de consilieri, însă în cazul lui Ilie Bolojan, niciunul dintre aceștia nu este liberal.
Se pare că premierul este foarte atent la sfaturile pe care le primește și ar putea chiar să le acorde mai multă atenție celor oferite de Băsescu.

Referitor la Grindeanu, consider că ar trebui să aibă în vedere, nu numai în cadrul reuniunilor congresuale ale formațiunii politice, faptul că actuala echipă guvernamentală, alcătuită împreună cu USR și Ilie Bolojan, nu a fost impusă de entități externe precum Rusia, Ucraina sau Iran. Această configurație a fost, de fapt, acceptată fără rezerve încă de la început de către partidul condus de Grindeanu.

Trebuie să remarcăm, pentru a fi corecţi, că documentul prezentat de Bolojan în Parlament a fost, de asemenea, validat de către cei care acum îl critică. Bolojan a fost ferm în angajamentele sale, iar cei care îl critică ar trebui să-şi amintească că au fost de acord cu aceste angajamente. În esenţă, deciziile luate doară pentru că implică reduceri similare.

În prezent, PSD deţine poziţia de lider în Parlament, ceea ce îi conferă o responsabilitate majoră. Acest aspect ar trebui să fie reamintit, fiind vorba despre aprecieri şi nu despre recomandări.

COMENTARII / 0