Cristian Diaconescu a discutat, la Digi24, despre reuniunea ministerială a NATO, subliniind că episoadele recente din Galați și Constanța au reliefat deficiențe majore în implementarea deciziilor cheie ale Alianței Nord-Atlantice, în special referitor la descurajarea și apărarea în zona estică adiacentă și în contextul războiului.
„Dacă la Ankara, în legătură cu Marea Neagră, se obține un comunicat de tipul celui al purtătorului de cuvânt de la Consiliul Nord-Atlantic, am ratat situația. Este nevoie de mult mai mult și mult mai aplicat”
, a declarat consilierul prezidențial, fiind întrebat dacă România poate spera să primească instalațiile antidronă în urma unei aprobări generate de summitul din capitala Turciei.
Citește șiUn fost ministru social-democrat, atac dur către liberali înaintea desemnării: La PNL situația e puțin gravidă
Reuniunea Consiliului Nord-Atlantic dedicată securității în regiunea Mării Negre a avut loc miercuri, 10 iunie,
La data de 10 iunie, într-o zi de miercuri, a avut loc o reuniune crucială a Consiliului Nord-Atlantic, axată pe securitatea în zona strategică a Mării Negre.
În cadrul acestui eveniment, România a ridicat problema gravă a dronelor, originare din conflictul din Ucraina, care au pătruns pe teritoriul național.
În urma informațiilor prezentate în cadrul reuniunii, s-a discutat despre solicitarea României de consolidare a capacităților de monitorizare și protecție a flancului estic, inclusiv prin extinderea sistemelor radar și a mijloacelor de capturare a dronelor.
În urma reuniunii, Alianța Nord-Atlantică a dat publicității un comunicat prin care informează că NATO își reconsideră continuu strategiile de apărare, astfel încât să poată face față noilor provocări apărute în urma Rusiai care a inițiat un conflict armat împotriva Ucrainei și a multiplicării numărului de incidente cu drone în vecinătatea granițelor Alianței.
În contextul respectiv, un consilier prezidențial a caracterizat anunțul făcut de purtătorul de cuvânt al NATO ca fiind „preocupant”.
În același timp, el a considerat că este extrem de util faptul că Nicușor Dan a evidențiat o serie de aspecte, tocmai pentru a menține la un nivel ridicat gradul de interes al României.
Recent, două evenimente Galați și Constanța au scos la iveală deficiențe majore în ceea ce privește punerea în aplicare a deciziilor cheie ale NATO, referitoare la descurajare și apărare în regiunea estică, în contextul războiului.
În același timp, la Londra, are loc o reuniune între trei mari puteri europene și președintele Ucrainei, în cadrul căreia se anunță intenția de a iniția un anumit tip de negocieri cu Federația Rusă, cu medierea europeană și americană.
În același timp, Federația Rusă a întreprins o acțiune fără precedent, odată cu desfășurarea de drone care cădeau pe teritoriul românesc și provocau victime umane în țările membre NATO, și anume dislocarea de arme nucleare active în Belarus, la granița cu Polonia.
În contextul pregătirilor pentru posibile conflicte, Finlanda adoptă o abordare extrem de prudentă, în timp ce Grecia se axează pe pregătirea recruților săi pentru războiul împotriva dronelor. Pe de altă parte, Polonia a pus deja în aplicare un plan național de apărare, care include crearea unui zid de foc pe o distanță de 500 de kilometri. Este esențial să acordăm atenție deosebită evenimentelor și discuțiilor actuale. La sfârșitul anului, se observă numeroase indicii privind căutarea unei soluții, iar partenerii internaționali menționează că raportul dintre pace și securitate este extrem de complex, ceea ce duce la luarea în considerare a mai multor scenarii, inclusiv situația din Finlanda în 1945, Coreea de Sud în 1953, Moldova, Transnistria și situația actuală, toate acestea fiind prezentate ca posibile zone tampon.
O situație îngrijorătoare a fost semnalată de americani în ceea ce privește retragerea forțelor militare în perioade de criză, însă, în același timp, aceștia discută despre disponibilitatea europeană de pe Flancul estic de a amplasa arme nucleare.
În acest context, toate dezbaterile politice românești devin irelevante și subordonate, nefiind vorba, așa cum am mai spus, de jocuri politice minore sau de diplomație de fațadă.
În legătură cu acest aspect, consider că ar fi extrem de onest față de populația românească să primească informații clare despre realizările și, eventual, limitele acțiunilor întreprinse. Ideea unei evoluții liniare și a unei predictibilități neschimbate este o ingenuitate, o percepție eronată. În prezent, se dezbate instaurarea unei noi configurații și arhitecturi de securitate, iar Federația Rusă, în ciuda dificultăților militare și economice cu care se confruntă pe plan intern, aspiră în continuare să revină la Moscova cu o poziție de forță, după cum afirmă fostul ministru de Externe.
Discuțiile privind sprijinul împotriva dronelor au loc la mai multe niveluri, după cum a explicat consilierul prezidențial, Cristian Diaconescu, care a subliniat că România trebuie să participe activ la aceste negocieri.
„Faptul că până la Ankara se negociază, deci se dialoghează, se insistă, sunt mai multe paliere astăzi în discuție, deci există mese de negociere. Nu putem lipsi de la aceste mese.”
El a adăugat că un simplu comunicat, similar celui emis de purtătorul de cuvânt al Consiliului Nord-Atlantic, nu este suficient și că este nevoie de măsuri concrete.
SAFE este unul dintre exemplele de soluții care ar putea fi implementate, însă doar din 2027.
Recent, au avut loc incidente similare, inclusiv doborârea unei drone de către poliția aeriană a Alianței Nord-Atlantice în Letonia și o explozie ciudată în Republica Moldova, ceea ce arată că situația rămâne volatilă.
Aceste evenimente au demonstrat că astfel de incidente se pot produce în mod regulat, practic zilnic.
Într-un context marcat de incertitudine și confruntat cu un echilibru delicat între securitate și stabilitate, pacea impune uneori renunțări la anumite aspecte ale apărării, ceea ce poate fi perceput diferit de către diverse entități. Acest echilibru reprezintă o negociere permanentă. Realitatea este că lumea se confruntă cu multiple fațete, printre care și cele legate de putere și influență. În discuțiile actuale, se subliniază că pentru a obține un statut de putere stabilă și influentă în cadrul negocierilor, este esențial să se valorifice oportunitățile oferite de contextul conflictelor armate, deoarece odată cu instaurarea unei păci definitive, parametrii militari și strategici își vor schimba configurația.
Problema este accentuată de faptul că Guvernul nu este suficient de implicat, după cum afirmă Cristian Diaconescu, care a declarat:
„Categoric da. Unu, pentru că există o competiție chiar și între parteneri în legătură cu aceste sisteme, care să fie operaționale imediat. Doi, pentru că după și incidentul de la Constanța am primit ceva, dar, mă rog, în sfârșit, nu intru în discuții. Trei, pentru că avem nevoie de o operaționalizare a diplomației. Ambasadorii vorbesc în baza unui mandat, inclusiv Neculăescu, la NATO. Un diplomat excepțional, cu foarte mare experiență, dar ei nu pot ieși din mandat, mandatul pe care ți-l dă de la București.
În esență, Cristian Diaconescu subliniază că Neculăescu, în ciuda calităților sale, acționează strict în conformitate cu mandatul primit de la București, ceea ce limitează posibilitățile de negociere.
Într-un anumit sens, garantiile la un anumit nivel, în special cele legate de informații, dar și cele referitoare la aspecte de securitate și posibile negocieri cu Federația Rusă, necesită un nivel adecvat de înțelegere reciprocă și predictibilitate, astfel încât să putem garanta securitatea fiecăruia. Acest lucru se realizează prin asumarea unor obligații care, la rândul lor, trebuie transpuse în legi în România.
Deci, faptul că ai o bază politică majoritară în Parlament îți asigură până la urmă argumentul hotărâtor
. Însă, uneori, ceea ce reprezintă un deziderat pentru noi nu este neapărat împărtășit de toți ceilalți, chiar dacă ești foarte interesat.
Un mesaj ferm de unitate a fost transmis României de către aliații săi, care o consideră un partener activ, responsabil și serios în cadrul NATO, după cum afirmă Radu Miruță.
Consolidarea prezenței și capacităților NATO în România a devenit o chestiune de importanță vitală după recentele incidente cu drone, potrivit declarațiilor lui Nicușor Dan.
Necesitatea unei prezențe consolidate a fost sublinată ca fiind esențială pentru securitatea națională.
COMENTARII / 0