Cristian Păun, expert în economie, a exprimat opinii critice față de strategiile guvernamentale menite să atenueze creșterea prețurilor la carburanți, afirmând că acestea nu se concentrează asupra problemei fundamentale și anume lipsa ofertei pe piață.
Măsurile preconizate, precum limitarea adaosului comercial, consideră el, nu vor duce la scăderea prețurilor la benzinării.
„Plafonarea adaosului este praf în ochi”
, a declarat Păun, sugerând că doar abordează simptomele și nu cauzele.
De asemenea, el a menționat că diminuarea accizei are un efect temporar și nesemnificativ în acest context.
Citește șiUn rus stabilit de peste 30 de ani în Elveția a fost numit administrator special la rafinăria Petrotel-Lukoil. Primele declarații ale lui Eugene Maniakhine
În urma escaladării tensiunilor în regiunea Orientului Mijlociu, rutele critice pentru transportul petrolului sunt perturbate.
La nivel global, disponibilitatea petrolului scade din cauza blocajelor din Strâmtoarea Hormuz și a riscului ca acestea să se extindă înspre Bab-el-Mandeb, ceea ce rezultă într-o creștere accelerată a prețurilor.
Consecințele acestor schimbări se observă deja în Europa, inclusiv în România, unde costul carburanților a depășit 10 lei pe litru. Această creștere are un efect de ricșou în economie, afectând diverse sectoare, precum transportul, produsele alimentare și serviciile.
Există mai puține resurse de carburant disponibile, în timp ce numărul cumpărătorilor a crescut.
Cristian Păun a oferit o explicație pentru creșterea prețurilor actuale, subliniind că aceasta se datorează unui dezechilibru între cerere și ofertă, și nu speculei.
Problema esențială o reprezintă dezechilibrul dintre numărul celor care solicită carburant și cantitatea disponibilă.
„Această criză este generată de mai puțin carburant care ajunge pe piață și de mai mulți care licitează pentru acest carburant mai puțin. Măsurile ar trebui să nu încurce și mai tare oferta”
a declarat el, sugerând că soluțiile nu ar trebui să agraveze situația existentă pe piață.
Statul risca sa obțină rezultate contrare atunci cand intervine pe piața în legătură cu comercianții, intervenții care pot dăuna în loc să ajute. Anumite măsuri de control al prețurilor ar putea să nu aibă efectele scontate.
Anumite decizii luate în legătură cu carburanții vor avea repercusiuni nefaste.
Cristian Păun a afirmat că
„Toate măsurile care îi vizează pe benzinari ni se vor întoarce în față. Guvernele nu produc petrol, iar problema rarității rămâne”
.
Cristian Păun, un cunoscut profesor de economie, a avut o poziție fermă în legătură cu măsura de limitare a adaosului comercial la media anului 2025:
această limitare nu va avea efectul scontat.
El a afirmat că
„Adaosul comercial este undeva la 10-15% din prețul final. Ceea ce vom obține prin această plafonare va fi praful de pe tobă. Nu va scădea absolut deloc prețul la pompă”
.
În esență, specialistul considera că această măsură nu va duce la o scădere a prețului carburanților la pompă.
Contrar opiniei generale, rolul comercianților în problema scumpirii carburanților a fost greșit înțeles de public, potrivit lui Cristian Păun, care a explicat că
„Îi considerăm pe benzinari că bagă profituri mari, dar în realitate adaosul este foarte mic din preț”
.
Economistul a semnalat o creștere semnificativă a cheltuielilor în cadrul procesului de distribuție, cu 20-25% în cazul costurilor de transport și distribuție.
Carburantul se transportă tot cu carburant. Nu poți să limitezi adaosul fără să ții cont de aceste costuri
.
Aceasta avertizare a fost făcută în contextul în care economistul Cristian Păun a discutat despre efectele scumpirii carburanților.
În esență, problema nu este doar una de plafonare a adaosului, ci mai degrabă de lipsă de carburant și de creșterea costurilor de transport și distribuție.
Haosul este generalizat, potrivit declarațiilor, care au subliniat că 2025 încă nu are o medie consolidată a adaosului.
„Este un întreg haos. Nici măcar nu avem încă o medie consolidată a adaosului pe 2025. Situațiile financiare se finalizează abia spre finalul lui aprilie”
a afirmat sursa, menționând că documentele financiare sunt încheiate doar la sfârșitul lunii aprilie.
Se preconizează că diminuarea accizei va avea un impact restrâns și efemer.
În ceea ce privește efectul scontat al diminuării accizei asupra prețurilor în creștere, Cristian Păun a oferit o perspectivă nuanțată, Cristian Păun explicând că rezultatul preconizat ar fi unul foarte specific și de scurtă durată.
Afirmația a fost făcută în contextul în care acciza rămâne constantă pe unitatea de volum. În situația în care prețul crește, statul înregistrează același venit suplimentar din această creștere. În paralel, valoarea taxei pe valoarea adăugată se majorază în tandem cu prețul, după cum a explicat sursei respective.
Luând în considerare contextul actual, acesta a propus ca autoritățile să evalueze posibilitatea implementării unor măsuri fiscale suplimentare, afirmând:
„Putem discuta inclusiv despre o cotă diferențiată de TVA pentru carburanți, dacă lucrurile se înrăutățesc”
.
Această sugestie a fost făcută în urma analizei situației actuale, fără a exclude posibilitatea unor soluții alternative.
Se reproșează o abordare deficitară, caracterizată prin lipsa investițiilor și a unei strategii coerente, ceea ce a dus la nemulțumiri.
Cristian Păun consideră că, pe o perioadă extinsă, chestiunea este considerabil mai complexă și are legătură cu inexistența unei strategii unite în domeniul energetic și al transportului.
Urmările unei lipse de strategie sunt resimțite după ce,
„ne-am permis să fim neglijenți după 2022, de la începutul conflictului din Ucraina. Nu am întreprins eforturi pentru modernizarea infrastructurii de transport prin electrificare, nu am alocat fonduri pentru infrastructura mașinilor electrice și nici nu am impulsionat dezvoltarea mijloacelor de transport în comun”
.
Potrivit economistului, sunt exemple concrete care demonstrează inexistența unor soluții alternative pentru populație.
„Nu avem trenuri regionale care să lege Bucureștiul de Ilfov, nu investim în piste de biciclete, nu oferim alternative reale oamenilor”
Acestea sunt deficiențe majore care afectează direct cetățenii.
În opinia sa, România este mai vulnerabilă la crizele de acest fel în comparație cu alte țări europene, din cauza acestor puncte slabe. El consideră că:
„O țară ca Spania este mai bine pregătită. Noi nu le oferim românilor soluții în acest context”
Guvernul a adoptat o decizie care, în esență, nu va produce efectele scontate, potrivit Cristian Păun. Anunțul a fost făcut în contextul discuțiilor despre scumpirea carburanților.
„Plafonarea adaosului este praf în ochi. Problema reală este lipsa de carburant”
a declarat el.
Concluziile unui studiu efectuat de către Asociația Energia Inteligentă, al cărui autor este Dumitru Chisăliță, sunt similare și relevă faptul că plafonarea adaosului comercial are un efect redus în realitate.
O analiză arată că respectiva ordonanță reprezintă mai mult un gest politic decât o soluție economică concretă, fiind îmbalată într-un limbaj specializat pentru a face față presiunii publice.
Potrivit spuselor sale, soluția propusă doar administrează problema din punct de vedere mediatic, fără a o soluționa în mod real.
„Nu rezolvă problema, ci o administrează mediatic”
sunt cuvintele lui Chisăliță, care consideră că Guvernul alege în mod deliberat să evite implementarea unor măsuri cu impact real și în schimb optează pentru soluții fără costuri politice, dar care nu au efecte economice semnificative.
Printre măsurile considerate a avea un impact real, dar care sunt evitate, se numără reducerea taxelor sau acordarea de subvenții.
O analiză recentă relevă că măsura de plafonare a adaosului nu constituie o soluție eficientă pentru a stăvili creșterea prețurilor, din cauză că nu acționează asupra problemei de bază, și anume costurile în creștere.
În cazul unei implementări stricte a măsurii, efectul scontat de reducere a prețului ar fi extrem de mic, variind între 0,05-0,15 lei pe litru, ceea ce reprezintă o scădere de aproximativ 1-2% din costul final al carburantului.
Creșterea prețurilor este influențată în mare parte de următorii factori:
lipsa de carburant și efectele plafonării adaosului, după cum afirmă Cristian Păun.
„Plafonarea adaosului este praf în ochi. Problema reală este lipsa de carburant”
Creșterea prețurilor poate fi atribuită mai multor factori, printre care 22% creștere a costurilor, 3,75% creștere a accizelor și modificarea adaosului comercial cu doar 2-4%.
O altă problemă esențială ridicată în studiu este metoda de definire a adaosului comercial, care se bazează pe costuri contabile.
Modalitatea de calcul a acestui adaos a fost considerată una dintre chestiunile cheie în respectiva analiză.
O astfel de redactare lasă loc pentru multiple interpretări și posibile reajustări în cadrul companiilor, ceea ce nu duce în mod necesar la scăderea prețului final pentru utilizatori.
Se susține în respectiva analiză că instrumentul utilizat este unul de presiune, în loc de a fi o regulă clară.
Editor : A.D.
COMENTARII / 0