Cristian Pîrvulescu: AUR, „arbitru” al puterii după ieșirea PSD din criză

Coaliția de guvernare a fost afectată de un conflict pe care politologul Cristian Pîrvulescu, profesor la SNSPA, îl consideră o consecință a unei „greșeli de...

Coaliția de guvernare a fost afectată de un conflict pe care politologul Cristian Pîrvulescu, profesor la SNSPA, îl consideră o consecință a unei „greșeli de programare” de natură structurală și nu un eveniment izolat.

În urma unor declarații recente, PSD a afirmat că premierul și-a pierdut legitimitatea democratică.

Retragerea sprijinului politic acordat premierului Ilie Bolojan de către Partidul Social Democrat a fost oficializată printr-un comunicat, care a precizat că demisiile miniştrilor lor confirmă această decizie. În opinia social-democraţilor, premierul nu mai are o majoritate parlamentară, ceea ce îi invalidează legitimitatea democratică de a conduce Guvernul României. Potrivit PSD, menţinerea unui guvern ineficient este o abordare profund iresponsabilă, având în vedere indicatorii economici îngrijorători, cum ar fi recesiunea, inflaţia şi scăderea consumului.

Citește șiMinisterul Energiei: sprijin pentru familiile vulnerabile facturi 2027

Partidul s-a declarat pregătit să participe la formarea unui nou executiv proeuropean

, fiind deschis la varianta unui premier, fie el politic sau tehnocrat, cu condiţia ca acesta să poată colabora cu o majoritate parlamentară stabilă.

Decizia de programare a fost considerată o eroare de natură să consolideze puterea premierului într-o formă dictatorială.

În urma unei analize detaliate, Cristian Pîrvulescu, politolog, a ajuns la concluzia că problemele coaliţiei au izvorât din modul în care este configurată funcţia de prim-ministru în cadrul legislaţiei secundare. Funcţionarea defectuoasă a coaliţiei este pusă pe seama unei programări iniţiale deficiente, după cum afirmă el. Potrivit lui Pîrvulescu, deşi rolul constituţional al premierului este menit să asigure echilibrul, normele actuale au acordat acestei funcţii puteri care o transformă dintr-un simplu coordonator într-un lider cu tendinţe autoritare:

Două modele istorice de funcționare a guvernului sunt amintite de Cristian Pîrvulescu: cel al CDR și cel al lui Adrian Năstase.

  • În cazul modelului CDR, premierul avea rolul de „dirijor” care căuta să obțină o colaborare armonioasă între membrii guvernului, similar unui concert în care toate instrumentele joacă împreună în armonie; un exemplu al acestui model este guvernul Ciorbea, unde ședințele erau lungi și se căutau soluții comune.
  • În schimb, modelul Adrian Năstase presupunea modificarea legislației pentru a permite premierului să ia decizii singur atunci când nu se ajungea la un consens; Pîrvulescu consideră că această abordare este un „impediment major”, deoarece nu reflectă realitatea unei coaliții.
  • Modelul istoric CDR: Profesorul aminteşte că în trecut premierul era doar un „dirijor care a încercat să obţină din partea orchestrei guvernamentale o melodie cât mai apropiată de armonie”, lucru reflectat în modelul guvernului Ciorbea unde şedinţele durau mult, până exista un consens, iar premierul juca rol de mediator. 
  • Modelul Adrian Năstase: Schimbarea a apărut când legislaţia a fost modificată astfel încât prim-ministrul să poată decide unilateral atunci când nu există consens („concert”), fapt considerat de Pîrvulescu drept „principalul impediment, pentru că este împotriva realităţii coaliţiei”.
  1. Numirea unui tehnocrat: Un premier independent ar putea debloca situaţia fără a epuiza termenul maxim de 45 de zile.
  2. Moţiunea de cenzură: Deşi ar putea scurta criza, aceasta ar descalifica PSD la nivel european, deoarece ar presupune o colaborare cu AUR.

Potrivit expertului, o posibilă soluție ar fi ca mecanismul de funcționare al guvernului să fie ajustat în conformitate cu normele stabilite de coaliție, Cristian Pîrvulescu fiind de părere că rolul de premier nu ar trebui să fie unul autocratic.

Există două posibile scenarii pentru ieșirea din criză: unul care implică un guvern tehnocratic și celălalt care presupune o moțiune de cenzură.

În ceea ce priveşte viitorul apropiat, Cristian Pîrvulescu identifică două abordări distincte: pe de o parte, PSD se concentrează pe cadrul constituţional şi pe necesitatea unui sprijin politic, în timp ce PNL se bazează pe incapacitatea PSD de a obţine o majoritate suficientă pentru a înlătura guvernul. Cu toate acestea, politologul subliniază că premierul nu poate ocoli la nesfârşit Parlamentul. În acest context, el afirmă:

„Ilie Bolojan nu poate să rămână fără vot de încredere din Parlament”

. Printre soluţiile propuse pentru o „rezolvare rapidă” se numără următoarele:

Două scenarii posibile pentru ieșirea din criză sunt luate în considerare, potrivit analizei Cristian Pîrvulescu.
Prima variantă implică desemnarea unui premier independent care ar putea rezolva situația fără să depășească perioada de 45 de zile prevăzută.
Al doilea scenariu vizează o moțiune de cenzură care, deși ar putea încheia criza într-un timp mai scurt, ar putea duce la descalificarea PSD la nivel european din cauza unei eventuale colaborări cu AUR.

  1. Un premier independent ar putea fi soluția pentru deblocarea situației.
  2. O moțiune de cenzură ar putea scurta criza, dar ar putea afecta poziția PSD în Europa.

Nu sunt oferite opinii

În urma unei posibile retrageri a PSD, partidul AUR ar putea dobândi un rol semnificativ în configurarea puterii politice din România, transformându-se într-un factor cheie în procesul decizional. Potrivit politologului Cristian Pîrvulescu, AUR ar putea deveni „arbitru al puterii”.

În opinia lui Cristian Pîrvulescu, cel mai periculos aspect al crizei actuale este reprezentat de influența semnificativă dobândită de partidele extremiste, care au devenit arbitri ai puterii în România. Politologul este de părere că supraviețuirea guvernului este condiționată de AUR, care utilizează o strategie de „șantaj cu costuri politice” pentru a împiedica schimbările.

„Cei care au devenit arbitri puterii în România […] sunt cei de la AUR”

, afirmă el, subliniind că orice vot de încredere în Parlament va fi imposibil de obținut fără sprijinul AUR. Pîrvulescu își exprimă surprinderea față de disponibilitatea unor formațiuni politice democratice de a colabora cu partide pe care le consideră extremiste, ceea ce vede ca o problemă gravă de strategie politică. O surpriză deosebită pentru el vine din partea USR, care, pentru a doua oară recent, prin vocea președintelui Fritz, și-ar manifesta disponibilitatea de a coopera cu AUR.

În ciuda faptului că miniştrii PSD îşi păstrează funcţiile până la publicarea decretelor în Monitorul Oficial, participarea lor la şedinţele de guvern va fi sistată. Decizia privind viitorul guvernării se va lua în Parlament, unde, aşa cum apreciază Cristian Pîrvulescu, ecuaţia politică este destul de clară:

„Votul de încredere din Parlament nu poate fi făcut decât cu sprijinul AUR. Punct”

Declarația lui Zegrean vine în urma unei sesizări referitoare la demisiile în bloc ale miniștrilor PSD, fostul judecător al Curții Constituționale a României afirmând că Curtea Constituțională nu oferă consultații.

„Curtea nu dă consultații”

a declarat el, exprimându-se astfel în legătură cu acest subiect.

Respingerea ideii că PSD ar putea primi o „clarificare” de la Curtea Constituțională în ceea ce privește criza politică actuală a venit joi din partea unor foști judecători constituționali, printre care Augustin Zegrean și Tudorel Toader, care anterior au ocupat poziții cheie în cadrul acestei instituții.

Este important să se remarce că instituția în cauză nu oferă consultanță juridică, ci se ocupă exclusiv cu rezolvarea conflictelor constituționale concrete.

Într-o declarație pentru News.ro, Valer Zegrean a afirmat că Curtea Constituțională nu oferă consultanță, ci liderul PSD Sorin Grindeanu dorește să știe care sunt pașii pe care trebuie să îi urmeze, moment și modalitatea în care să acționeze.

De ce nu cere Curții Constituționale să facă și cererea în locul lui?

a adăugat el.

Decizia privind sesizarea Curții Constituționale a României poate fi luată în anumite circumstanțe.

În termenul de 45 de zile pentru interimat, Ilie Bolojan se confruntă cu posibilitatea sesizării doar dacă nu prezintă miniștri titulari cu drepturi depline pentru a fi audiați și supuși la vot în Parlament. Alternativ, o moțiune de cenzură împotriva sa ar putea fi inițiată de către legislativ, împiedicând astfel sesizarea. Această situație ar putea duce la implicarea altor factori, inclusiv Parlament, în procesul de luare a deciziilor.

În urma unei posibile crize politice, Valeriu Zegrean a declarat că

„Dacă românii ar citi și-ar da seama că lucrurile astea trebuie făcute, atât ceea ce are de făcut primul-ministru în cazul în care îi pleacă un ministru sau îi moare, cât și ce trebuie să facă Parlamentul dacă Guvernul nu mai este în capacitatea deplină de activitate”

.
Această afirmație a fost făcută în contextul în care Zegrean discută despre mecanismele de funcționare ale statului în situații de criză politică.

Au fost stabilite norme pentru restructurarea guvernamentală.

În contextul unei posibile remanieri guvernamentale, Cristian Pîrvulescu a fost întrebat despre potențialul impact al AUR asupra configurației politice.

„AUR ar putea fi «arbitru al puterii» după plecarea PSD”

, a declarat el. Această situație ar putea avea loc dacă se produce o schimbare în structura Guvernului, ceea ce ar impune primul-ministru să supună Parlamentului o nouă propunere pentru un anumit post ministerial. În cazul în care înlocuirea unui ministru se face cu o persoană din același partid, primul-ministru poate face direct propunerea, care este apoi aprobată de președintele țării. Însă, atunci când schimbarea politică afectează compoziția guvernamentală, Parlamentului are ultimul cuvânt.

Procedura de votare se referă exclusiv la înlocuirea miniștrilor, fiind analoagă cu procesul de constituire a Guvernului: după efectuarea unor audieri în cadrul comisiilor, urmează un vot în plenul asamblării legislative.

În legătură cu o posibilă prelungire a perioadei de interimat peste limita de 45 de zile, Zegrean a avut o poziție fermă:

„Nu este posibil nici măcar cu un minut”

. Declarația a fost făcută în contextul discuțiilor despre interimat.

COMENTARII / 0