Într-o publicare pe Facebook, expertul în economie analizează schimbarea capacității de a achiziționa a salariului mediu net obținut, comparată cu aceeași lună a anului anterior, în funcție de partidul la care aparține prim-ministrul. Socol susține că principalul parametru de măsurare a eficienței unui guvern trebuie să fie abilitatea acestuia de a ridica standardul de viață al cetățenilor.
„Un guvern performant este cel care lucrează pentru oameni. Atunci când a guvernat, PSD a crescut puterea de cumpărare pentru salariați”
Citește șiÎnfrângere usturătoare pentru partidul premierului Cehiei. „Rezultatul este catastrofal”
economistul susține.
Conform analizei realizate de Cristian Socol, există diferențe între guvernările PSD și cele ale PDL-PNL.
Conform estimărilor oferite de Socol, în 96% dintre lunile în care România a avut premieri din PSD, puterea de cumpărare a salariului mediu net a înregistrat creșteri în raport cu aceeași lună a anului precedent. În restul de 4% dintre luni, indicatorul ar fi evidențiat scăderi.
În această categorie, economistul include guvernele conduse de Adrian Năstase, Victor Ponta, Sorin Grindeanu, Mihai Tudose, Viorica Dăncilă și Marcel Ciolacu. Pentru guvernările conduse de premieri PDL sau PNL, rezultatele prezentate sunt diferite. Potrivit analizei, în jumătate dintre lunile respective puterea de cumpărare a crescut, iar în cealaltă jumătate a scăzut. În această categorie sunt incluse guvernele conduse de Emil Boc, Mihai Răzvan Ungureanu, Ludovic Orban, Florin Cîțu, Nicolae Ciucă și Ilie Bolojan.
România: dinamica puterii de cumpărare 2001 – 2026. Sursa foto: Facebook/Cristian Socol
Socol subliniază distinct intervalele în care România a fost guvernată de Călin Popescu‑Tăriceanu și de Dacian Cioloș. Conform estimărilor sale, fiecare lună din mandatele ambilor primiri a înregistrat creșteri anuale ale puterii de cumpărare a salariului mediu net. Economistul menționează că ambele administrații au primit sprijin parlamentar din partea PSD, argumentând că acest sprijin a fost condiționat de măsuri menite să sporească puterea de cumpărare.
Guvernele conduse de Boc, Bolojan și Ciucă au fost menționate ca având cele mai slabe rezultate.
În lista elaborată de Cristian Socol privind scăderea puterii de cumpărare, guvernarea lui Emil Boc ocupă primul loc. Economistul subliniază, totuși, că această perioadă a coincis cu efectele crizei financiare internaționale, care a afectat puternic economia României.
În poziția a doua se află guvernarea Ilie Bolojan, urmată de cea a lui Nicolae Ciucă. Compararea se realizează pe baza evoluției anuale a salariului mediu net real, indicator care ia în calcul atât modificările veniturilor salariale, cât și inflația.
Prin urmare, o majorare a salariului nominal nu garantează automat o creștere a puterii de cumpărare. În situația în care prețurile se ridică cu o rată mai mare decât cea a veniturilor, angajații pot achiziționa mai puține produse și servicii, chiar dacă primim mai mulți bani.
Ce aspecte trebuie să se țină cont în analiza comparativă a guvernelor.
Rezultatele aduse de Cristian Socol arată diferențe semnificative între perioadele examinate, însă pentru o interpretare corectă trebuie să se țină cont și de contextul economic. În ultimele 25 de ani, România a trecut prin criza financiară din 2008 – 2009, pandemia de COVID-19 și o perioadă de inflație mare, cauzată de creșterea prețurilor la energie și la alimente.
salarii reale au fost modelate de aceste evenimente, fără a depinde de politicile adoptate de un anumit guvern. În plus, indicatorul utilizat în studiu compară fiecare lună cu aceeași lună a anului precedent. Astfel, rezultatul unei perioade lunare poate include și măsuri economice adoptate înainte ca guvernul respectiv să fie în funcție.
Un alt factor semnificativ constă în faptul că proporția lunilor cu evoluții pozitive nu indică amploarea creșterilor salariale. O lună cu un avans real de 1% și una cu un avans de 10% sunt înscrise în aceeași clasă. În plus, salariul mediu net nu surprinde complet realitatea tuturor gospodăriilor, deoarece nu ia în calcul evoluția pensiilor, a altor surse de venit sau diferențele dintre grupurile de salariați. Cristian Socol este profesor la ASE și a participat la dezvoltarea programelor economice ale PSD.
COMENTARII / 0