Criză monarhică: japonezi cer ca Aiko să preia tronul

Prințesa Aiko, cu 24 de ani, este cel mai cunoscut membru al familiei imperiale japoneze, însă legea stipulează că nu va prelua funcția de împărăteasă. În timp ce Japonia se confruntă cu o lipsă de membri ai familiei regale, un număr tot mai mare de cetățeni se întreabă de ce, spune The Guardian.

Discuțiile au câștigat amploare de când Aiko, singurul fiu al împăratului Naruhito și al împărătesei Masako,

Conform unei legi vechi de aproape 140 de ani, femeilor nu li se permite să ocupe tronul Crizantemei din Japonia. Totuși, această prevedere contravine susținerii populare pentru reforme care ar permite unei femei să devină împărăteasă domnitoare și ar preveni o criză iminentă de succesiune.

Citește șiCutremur puternic 6,6 în Noua Caledonie la 10 km adâncime

Presiuni pentru a modifica legea succesiunii

Familia imperială este supusă aceleiași crize demografice care afectează întreaga țară: în urmă cu trei decenii numărul membrilor era de 30, iar în prezent există doar 16, dintre care doar cinci sunt bărbați.

Cetățenii din Japonia își exprimă dorința de schimbare, indiferent de afilierea politică. Un sondaj realizat în luna aprilie de Mainichi Shimbun a arătat că 72% dintre respondenți susțin ideea ca o femeie să preia tronul imperial, în timp ce doar 10% au exprimat opoziție.

Presiunile pentru a modifica legea succesiunii, care permite doar moștenitorilor de sex masculin, adoptată în 1947, dar inspirată de normele din perioada Meiji din 1889, se intensifică, forțând guvernul conservator condus de Sanae Takaichi să abordeze deficitul de succesiune masculină la tronul imperial, care există de 1.500 de ani.

Doar trei bărbați alcătuiesc actuala linie de succesiune – fratele mai mic al împăratului Naruhito, prințul moștenitor Akishino; fiul său, prințul Hisahito; și unchiul împăratului, prințul Hitachi, în vârstă de 90 de ani.

În cazul în care Hisahito, student la 20 de ani și primul bărbat din familia imperială născut în ultimele patru decenii, nu va avea un fiu, linia de succesiune se va încheia în decurs de o generație.

Guvernele anterioare au încercat să abordeze problema succesiunii prin examinarea unei propuneri legislative ce promite să asigure, în cele din urmă, egalitatea de gen în coridoarele restrânse ale palatului imperial din Tokyo. Totuși, presiunile exercitate de parlamentarii conservatori – și nașterea lui Hisahito în 2006 – au întrerupt brusc discuția.

Prima femeie prim-ministru a Japoniei se angajează să mențină succesiunea exclusiv masculină.

În această vară, Sanae Takaichi, actuala șefă a guvernului japonez, a generat indignare, deoarece partidul ei și aliații săi conservatori au introdus amendamente ce vor asigura că succesiunea imperială rămâne exclusiv masculină timp de generații.

Modificările, care devin efective la sfârșitul acestei luni, fac posibilă menținerea statutului regal de către femei chiar și după ce se căsătoresc cu persoane aflate în afara familiei regale, și readuc la viață descendenții de linie masculină din 11 ramuri colaterale ale familiei care au abandonat autoritatea imperială după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.

Teoretic, aceasta ar presupune posibilitatea ca o descendentă îndepărtată de gen masculin să fie „adoptată” în cadrul familiei, cu excepția faptului că trebuie să fie necăsătorită și să aibă peste 15 ani. În cazul în care se căsătorește și partenera ei produce un fiu, acest copil ar fi inclus în linia de succesiune.

Soarta familiei imperiale japoneze a atras atenția internațională. În 2024, comitetul ONU pentru drepturile femeilor a îndemnat guvernul japonez să permită o femeie împărat. Tokyo a respins intervenția ca fiind „regretabilă” și „nepotrivită”, spunând că succesiunea imperială este o chestiune de „identitate națională fundamentală”.

ONU și opinia publică japoneză au reușit să se desprindă de stânca dură a ideologiei conservatoare promovată de Takaichi, care a ocupat funcția de prim‑ministru pentru prima dată ca femeie în Japonia.