Criza politică: România pe urmele Ungariei?

În urma evenimentelor politice recente, analiștii au îndreptat atenția către România în anul precedent. După ce candidatul cu orientare pro-rusă Călin Georgescu a obținut victoria în primul tur de scrutin, rezultatele au fost invalidate de către Curtea Constituțională a României. Acest proces a fost precedat de acuzații de implicare a Rusiei în procesul electoral, formulate de către serviciile secrete locale, care au avut ca rezultat interzicerea lui Georgescu de a participa în alegeri. Ulterior, în luna mai 2025, alegătorii români l-au desemnat pe Nicușor Dan, un politician pro-ucrainean și pro-european, în funcția de președinte.

Nu există declarații directe

în sursa inițială care să fi fost preluate textual. Ulterior acestui eveniment, scena politică dramatică s-a mutat în jurul Parlamentului din România, după cum relatează Suspilne Movlennia, care este Compania Națională de Radiodifuziune Publică a Ucrainei, citată de Rador Radio România.

Citește șiIpoteza lui Traian Băsescu după decizia Standard&Poor's privind ratingul României: „Eu zic că au o legătură”

Continuarea articolului este prezentată în cele ce urmează.

La data de 5 mai 2026, moțiunea de cenzură a fost aprobată de către legislativ, vizând guvernul condus de Ilie Bolojan. Pentru prima oară, social-democrații au format o alianță cu partidul ultranaționalist Alianța pentru Unirea Românilor (AUR).

Potrivit Rador Radio România

, postul public de radio ucrainean Suspilne examinează potențialele consecințe ale acestei crize și explică de ce sprijinul pentru AUR este în creștere, precum și dacă sprijinul acordat Ucrainei de către autoritățile române poate fi considerat acum nesigur.

Guvernul a fost afectat de reformele implementate, care au avut un impact negativ asupra sa.

Nicușor Dan a propus încă din iunie 2025 un nume pentru postul de premier, la doar o lună după ce a fost ales în funcția de președinte.
Candidatul la această funcție era un membru al Partidului Național Liberal (PNL), pe numele său Ilie Bolojan.
Anterior, între perioadele februarie-mai 2025, Bolojan a ocupat și rolul de președinte interimar al României.

Pentru această poziție, consider că este cea mai potrivită persoană

, a declarat Dan, care l-a considerat potrivit inclusiv pentru gestionarea crizei bugetare a țării.

Funcția îi impune o responsabilitate considerabilă, iar Bolojan afirmă că este pregătit pentru o perioadă dificilă.
La începutul mandatului său, una dintre principalele preocupări ale premierului era restabilirea stabilității financiare a țării.
Situația financiară a României era una alarmantă, cu un deficit bugetar care depășea 9%, cea mai mare valoare înregistrată în Uniunea Europeană.
Pentru a diminua acest deficit, guvernul a inițiat o serie de măsuri, printre care majorarea impozitelor și implementarea unui amplu program de reforme, care viza aparatul de stat, companiile publice și sistemul de pensii.
Aceste reforme au inclus, printre altele, eliminarea regimului special de pensionare pentru magistrați și creșterea vârstei de pensionare.
Măsurile luate de guvern au întâmpinat o opoziție semnificativă din partea societății.

Potrivit analizei, fost propusă o reducere a influenței statului în anumite sectoare cheie, precum energia și finanțele, după cum relatează Marianna Prisiajniuk, analistă la Fundația Inițiative Democratice „Ilko Kuceriv”.
Această inițiativă presupunea menținerea unei supravegheri minime de către stat.

De asemenea, Bolojan a propus retragerea parțială a controlului statului din mai multe companii importante, în special din sectoarele energetic și financiar

după cum afirmă Prisiajniuk pentru Suspilne.
Creșterea tarifelor la energie a amplificat criticile, fiind cauzate în mare măsură de conflictele din Orientul Mijlociu și de războiul ruso-ucrainean.

Preocuparea și solicitările pentru o mai mare asistență socială au crescut în România ca urmare a unui fenomen observat în toate țările, potrivit lui Prisiajniuk, care a remarcat că oamenii au devenit din ce în ce mai îngrijorați. Partidele de opoziție au început să exploateze această situație pentru a-și avantaja pozițiile. În contextul moțiunii de cenzură, Bolojan a declarat parlamentarilor:

„Eu pot pleca, dar problemele țării vor rămâne”

. Configurația Parlamentului român este una complexă, fiind rezultatul alegerilor din iunie 2025, care au adus la putere o coaliție pro-europeană compusă din patru partide: social-democrații (PSD), liberalii (PNL), progresiștii de la Uniunea Salvați România (USR) și Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR), care reprezintă minoritatea maghiară.

Deși explicațiile detaliate privind nemulțumirile apărute în cadrul social-democraților sunt oferite de Barbu Mateescu, sociolog român, se observă că reformele promovate de noul premier au generat nemulțumiri în rândul acestora. Schimbările implementate au avut repercusiuni negative asupra imaginii PSD în sondaje. Potrivit spuselor lui Mateescu, „PSD a înregistrat pierderi în urma măsurilor economice luate de guvern, care au afectat inclusiv interesele birocraților bine remunerați, un segment electoral semnificativ pentru partidul care a fost perceput, vreme de mai mulți ani, ca fiind protector al intereselor lor”. În contextul coaliției,

PSD nu avea în posesie funcția de premier

, iar înțelegerea inițială prevedea ca liberalilor să li se acorde șansa de a conduce guvernul până în primăvara următoare, după care social-democrații urmau să preia conducerea. Ulterior, pe 20 aprilie, PSD și-a retras sprijinul politic acordat premierului și a solicitat demisia acestuia, aducându-i acuzații grave, printre care „distrugerea economiei”, sărăcirea populației și vânzarea frauduloasă a activelor statului.

Ucenirea politică a fost considerată o surpriză de către reprezentanții PSD, conform spuselor lui Mateescu.

„Ei doreau doar înlocuirea premierului cu cineva mult mai loial, chiar dacă tot din PNL. Însă moțiunea a trecut, iar PSD a decis să continue”

– punctează sociologul.

În contextul actual, partidul AUR are o oportunitate clară.

România se confruntă cu o situație familiară în ceea ce privește durata mandatelor premierilor. Deutsche Welle relatează că ultima dată când un premier a finalizat mandatul a fost în perioada 2004-2008. În ultimii 14 ani, țara a cunoscut o perioadă de instabilitate politică, cu cel puțin 11 prim-miniștri, 7 premieri interimari și 19 formule guvernamentale. Un exemplu al acestei instabilitati este guvernul condus de Bolojan, care a durat doar 10 luni. Potrivit Mariana Prisiajniuk, această situație poate fi explicată prin „experimentul coaliției naționale”, care a schimbat dinamica dintre principalele partide pro-europene, și anume PSD și PNL, care au fost rivali direcți timp de ani de zile.

Transformarea politică din România este analizată de experți care subliniază colaborarea strânsă dintre partide, începând cu perioada pandemiei de COVID-19, drept cauză a pierderii identității și, implicit, a electoratului. Analista consideră că această evoluție a dus la creșterea nemulțumirilor în rândul alegătorilor tradiționali și la creșterea popularității AUR.

În prima sa declarație după căderea guvernului, Nicușor Dan și-a exprimat convingerea că viitorul cabinet va continua direcția pro-occidentală a României.

Într-un termen considerat rezonabil, un nou guvern va lua naștere, a afirmat președintele. El a exprimat încrezător că nu se va ajunge la alegerile anticipate. După ce toate procedurile vor fi finalizate, noul guvern va avea o orientare pro-occidentală.

„Vom trece calm peste această perioadă”

, a adăugat președintele.
În opinia sa, contextul actual – caracterizat prin război, dificultăți economice și necesitatea fondurilor europene – nu permite României să își permită experimente politice majore.

În prezent, se înregistrează un efort de reconciliere între partidele menționate, sub umbrela unei „largi coaliții europene” .
Analista exprimă îngrijorarea că România ar putea lua calea Ungariei, de care s-a despărțit după Orbán .

• Social-democrații sunt conștienți de riscul pe care îl implică o colaborare forțată între PSD și celelalte formațiuni politice democratice.

„Sperăm ca, în următoarele săptămâni, să găsim o cale de mers înainte. Matematic, suntem blocați în această situaţie unii cu alții dacă vrem să împiedicăm AUR și alți extremiști să ajungă la putere”

a declarat Victor Negrescu , principalul eurodeputat PSD, pentru Politico , în luna aprilie .

În prezent, AUR își consolidează treptat puterea politică, iar situația a fost rezumată de revista Politico Europe în felul următor:

„Liderul formațiunii de extremă dreaptă, George Simion, a fost învins în alegerile prezidențiale din anul precedent, însă, odată cu prăbușirea coaliției de centru care a guvernat, el vede acum o alternativă viabilă pentru a accede la putere”

. George Simion este figura cheie care face legătura între alegerile prezidențiale din anul trecut și actuala criză din Parlament.
La mai 2025, numeroși observatori îi preziceau victoria, dar românii l-au preferat pe Nicușor Dan, care a promis un program intitulat „România onestă”.

Simion și-a îndreptat ulterior atenția asupra partidului AUR.

Partidul a devenit o surpriză la alegerile parlamentare din 2020, profitând de contextul pandemiei, prin opoziția față de restricții și vaccinare

nu este o afirmație directă, însă se știe că acest partid a înregistrat rezultate neașteptate în scrutinul parlamentar din 2020, valorificând nemulțumirile legate de măsurile de combatere a pandemiei. Principalii săi susținători sunt persoane fără pregătire universitară și cei care promovează ideea „unității românilor, fie ei la Bucureşti, Iaşi, Cernăuţi, în Italia sau în Spania”. De asemenea, Simion are o restricție de intrare în Ucraina încă din 2011, după ce a avut o întrevedere cu un reprezentant al FSB la Cernăuți.

În perioada electorală, Simion a făcut cunoscută susținerea sa pentru diminuarea sprijinului militar oferit Kievului, a exprimat opinii critice la adresa conducerii UE și a manifestat susținere pentru curentul politic MAGA promovat de președintele american Donald Trump. Potrivit declarațiilor sale, AUR este considerat „un partener firesc al Partidului Republican american și aproape complet concordant din punct de vedere ideologic cu mișcarea MAGA”.

„Nu neapărat. Avem oameni calificați pentru funcția de prim-ministru. Acum, vrem să stabilizăm țara, deoarece Comisia Europeană a permis socialiștilor, liberalilor și actualei coaliții să genereze un deficit bugetar uriaş”

, a afirmat Simion, atunci când a fost întrebat în legătură cu eventuale ambiții de a ocupa poziția de premier.

Un fenomen interesant este observat de Marianna Prisiajniuk, și anume că AUR nu mai înregistrează o creștere rapidă a popularității sale în ultimul timp.
În ianuarie, partidul a atins cote fără precedent, potrivit unui studiu de opinie efectuat de INSCOP Research.
Sondajul respectiv a arătat că aproximativ 41% dintre cetățenii români s-ar declara în favoarea AUR dacă s-ar organiza alegeri în acel moment, ceea ce reprezintă cel mai înalt nivel de susținere pentru această formațiune politică de extremă dreaptă din ultimele trei decenii.
În același timp, PSD obținea 18,2%, în vreme ce partidul liberal condus de Bolojan se situa la 13,5%.

La începutul acestei luni, o analiză sociologică a arătat că AUR a înregistrat o scădere de 1-2 procente. Însă ratingul lor nu scade, ci mai degrabă s-a stabilizat la un anumit nivel.

Potrivit Prisiajniuk, AUR în prezent explorează strategii pentru a transforma această conjunctură în avantajul său, încercând să se prezinte drept un partid capabil să ofere soluții concrete.
În acest context, Prisiajniuk consideră că aceasta ar putea fi o oportunitate pentru AUR de a-și schimba percepția publică de la un partid considerat problematic la unul legitim în discursul politic.

Principalele pericole și posibile evoluții sunt analizate în contextul situației politice actuale.
Nu sunt oferite detalii suplimentare în textul dat.

Percepția societății românești asupra crizei politice actuale a fost analizată de către Barbu Mateescu, care a oferit o perspectivă detaliată.

„Românii sunt, în general, foarte negativ orientați (față de autorități), iar acest lucru durează de decenii.

Potrivit acestuia, critica adusă activității guvernului și parlamentului este o caracteristică generală a societății românești.

• a scăzut considerabil,
• sunt obișnuiți cu o stare de lucruri care nu li se pare surprinzătoare,
• sunt adaptate treptat la situație.

Astfel, Barbu Mateescu concluzionează că starea generală a societății românești nu se schimbă semnificativ în ciuda anilor de inflație și scădere a puterii de cumpărare.
În opinia sa, cetățenii și piețele se adaptează treptat la situația politică actuală.

Stabilitatea guvernamentală în România este grav afectată de criza politică actuală.

În prezent, guvernul României este condus de un prim-ministru care a pierdut printr-un vot de neîncredere, dar niciun nou premier nu a fost încă numit.

Acest lucru înseamnă că, într-o anumită măsură, vechiul guvern este încă la putere, însă social-democrații nu mai acordă sprijin și au ieșit deja din guvern.
Potrivit analistului Mateescu, o întrebare esențială este dacă acest guvern interimar poate supraviețui timp de mai multe luni.
Rezolvarea acestei situații este crucială pentru stabilitate, precum și pentru accesele la fonduri și programe europene.
Guvernul are în continuare numeroase sarcini dificile de îndeplinit, printre care și reducerea deficitului bugetar la un nivel suficient.

În contextul procesului de ieșire din criză, Nicușor Dan are loc de consultări cu toate partidele politice pentru a examina posibilele variante ale viitoarei echipe guvernamentale. Toate scenariile privind noua configurație a guvernului sunt supuse discuției. După ce va fi luată o decizie, noul guvern va obține votul de încredere în parlament. În situația în care propunerea pentru funcția de premier, avansată de Dan, nu obține de două ori sprijinul necesar, se va proceda la organizarea unor alegeri parlamentare anticipate.

Urmările crizei politice actuale ar putea conduce România într-o situație similară cu cea a Ungariei, potrivit Mariannei Prisiajniuk. Un guvern minoritar este considerat un scenariu plauzibil în acest context, însă acesta ar putea crea probleme și mai mari decât organizarea unor alegeri anticipate.

Menținerea unei majorități stabile fără PSD va fi dificilă în orice configurație.

În orice scenariu, dificultățile sunt amplificate de faptul că, în 2028, în România, urmează să aibă loc noi alegeri parlamentare, ceea ce înseamnă începutul campaniei electorale și un nou val de destabilizare chiar de anul viitor.

Un scenariu iminent este avertizat de către Prisiajniuk, o expertă din Ucraina, care subliniază că de anul viitor va izbucni un nou conflict puternic și o competiție acerbă între partidele actuale.

„Luaţi în calcul faptul că, de anul viitor, va fi un nou conflict puternic, o competiție intensă între partidele existente. Iar acum, avem ocazia să observăm, într-o variantă redusă, cum se va desfășura acest lucru”

În plus, publicația Politico menționează că George Simion și partidul AUR vor miza pe viitoarele alegeri parlamentare, având în vedere popularitatea lor actuală, posibil chiar și pe alegerile prezidențiale din 2030.

În urma evaluării situației, directorul programului de Inițiative Regionale și Vecinătate al Consiliului de Politică Externă „Ukrainian Prism”, Serhi Herasimciuk, avertizează că un scenariu critic pentru Ucraina îl constituie organizarea de alegeri anticipate în România. Motivul este legat de posibilitatea foarte mare ca aceste alegeri să fie câștigate de partidul pro-rus AUR. În opinia lui Serhi Herasimciuk, o astfel de evoluție ar duce la o schimbare semnificativă în sprijinul acordat Ucrainei de către București.

Pe de altă parte, posibilitatea ca România să se transforme într-un impediment major în calea implementării unor noi sancțiuni împotriva Rusiei la nivel european crește, odată cu accentuarea speculațiilor legate de chestiunile minorităților naționale. Un guvern minoritar ar putea diminua riscurile asociate menținerii unei direcții pro-europene, însă problema Ucrainei ar putea fi relegată pe un plan secund, considerat „incomod”.

Funcționalitatea României este acum un aspect crucial, potrivit lui Prisiajniuk, care consideră că toate măsurile legislative necesare pentru consolidarea colaborării bilaterale cu Ucraina au fost deja implementate.
Ucraina are în prezent capacitatea de a oferi României oportunități de cooperare în domeniul apărării, inclusiv în ceea ce privește producția din sectorul apărării.

„Aici, este important ca România să revină la o stare funcțională. Consider că toate deciziile care ar fi trebuit adoptate legislativ, care stabilesc cadrul cooperării bilaterale cu Ucraina, au fost deja adoptate. Chiar dacă forțele de extremă dreapta au fost îngrijorate de parteneriatul strategic (cu Ucraina) și au dorit să îl revizuiască – acest lucru nu se va întâmpla. Deoarece toată lumea înțelege că și Ucraina are acum ce să ofere României – inclusiv cooperare în producția din sectorul apărării”

– afirmă Prisiajniuk.

Sergiu Dan a realizat traducerea pentru Rador Radio România a articolului publicat de SUSPILNE.