În centrul atenției se află Violeta Chiriac, Mădălina
Conform CSM, cererea de a susține independența a fost adresată în contextul în care problema aflată în competența ÎCCJ a fost menționată de Guvern ca unul dintre factorii care au motivat sesizarea Curții Constituționale pentru un eventual conflict juridic de natură constituțională.
CSM susține că argumentele prezentate de Guvern în sesizarea CCR sunt similare cu cele formulate în procesul aflat pe rolul ÎCCJ. În opinia Secției pentru judecători, această situație a creat o presiune publică asupra completului care judecă dosarul și a calificat-o drept o „imixțiune fără precedent în actul de justiție”.
Citește șiO nouă decizie controversată în SUA. Copiii migranți primesc 3.000 de dolari dacă acceptă să plece
Consiliul afirmă că judecătorii trebuie să decidă cazul în acord cu legea și cu condițiile dosarului, fără influențe sau presiuni din partea altor autorități ale statului.
Miza procesului
Procesul se concentrează pe plata unor drepturi salariale neacoperite ale magistratilor, cauzate de creșteri salariale stabilite retroactiv prin decizii judecătorești.
În luna mai, Curtea de Apel din București a acceptat acțiunea Înaltei Curți împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor, ordonând plata drepturilor salariale restante, inclusiv prin ajustare bugetară. Miza financiară a dosarului se estimează la aproximativ 5 miliarde de lei, echivalentul a circa un miliard de euro.
Procesul a ajuns în faza de recurs la ÎCCJ. Pronunțarea unei soluții definitive a fost amânată de mai multe ori, iar pe 17 septembrie instanța supremă a stabilit un nou termen pentru 8 octombrie 2026.
Pentru ce motiv Guvernul a sesizat Curtea Constituțională?
În luna iulie, guvernul, condus de premierul interimar Ilie Bolojan, a depus la CCR o sesizare pentru a soluționa un eventual conflict juridic de natură constituțională cu ÎCCJ.
Executivul a susținut că instanța ar fi emisă un pronunțare în domeniul elaborării și administrării bugetului public. Conform argumentelor expuse de Guvern, stabilirea bugetului de stat, corectările bugetare și distribuirea sumelor din fondul de rezervă se încadrează în atribuțiile puterii executive și legislative.
În procesul desfășurat la instanțele de drept comun, ÎCCJ a susținut că neachitarea drepturilor salariale neplătite impactează drepturile magistraților, printre ele dreptul de proprietate, și a menționat existența unor titluri executori care nu au fost puse în aplicare.
CSM: Judecătorii trebuie să ia decizii fără a se lăsa influențați de presiuni.
În comunicatul de presă, CSM susține că contextul generat înconjurând procesul ar putea compromite garanțiile de independență ale judecătorilor.
Secția pentru judecători afirmă că
„magistrații trebuie să fie liberi de orice influență sau presiune și să pronunțe soluția în conformitate cu dispozițiile legale aplicabile cauzei”
COMENTARII / 0