În legătură cu referendumul inițiat de Nicușor Dan, decizia de a nu participa la vot a fost clară pentru Alin Ene, judecător CSM.
„Cu siguranță, nu votez la referendumul președintelui Nicușor Dan. Nu știu dacă îl mai face. Președintele a avut poziționări mai echilibrate”
a declarat acesta.
Citește șiVideo Protestele elevilor se extind în Franța: mii de arestări, Ministerul Justiției spune că părinții ar trebui să plătească despăgubiri
Alin Ene, judecător CSM, a declarat că nu va participa la referendumul inițiat de președintele Nicușor Dan și consideră că nici mulți dintre colegii săi nu vor face același lucru. Motivul invocat este acela că acest referendum este neconstituțional și ilegal, neavând niciun temei legal sau constituțional.
„Miroase tot neconstituțional, oricum i-ar spune”
, a adăugat el, sugerând că și alții au ajuns la aceeași concluzie. În opinia sa, separația puterilor în stat este un principiu fundamental care trebuie respectat. Referitor la poziționările președintelui, Alin Ene a observat că acesta a avut recent declarații echilibrate, însă problema referendumului rămâne. El a mai declarat că CSM este o instituție care poate furniza informații despre starea justiției și că procedurile de revocare a magistraților sunt clare. În decembrie, CSM a realizat o consultare și probabil va mai face una după implementarea unor norme pentru a evalua eficiența acestora. În prezent, Alin Ene consideră că nicio consultare nu ar fi favorabilă unui anumit om politic sau factor politic. El a subliniat că statul de drept și independența justiției sunt probleme esențiale care nu trebuie încălcate.
Magistratul Alin Ene, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a declarat că originea problemei prescripției rezidă în lipsa de actualizare a legislației. În opinia sa,
„Problema cu prescripția a plecat de la nemodificarea legii. Politicul n-a modificat legea la timp”
, subliniind astfel rolul factorului politic în această situație.
Alin Ene, judecător CSM, a declarat că își dorește ca faptele de corupție să fie cercetate rapid, pentru a nu se ajunge la prescriere. El a adăugat că problema prescripției a apărut din cauza deciziei CCR și a lipsei de acțiune a puterii politice în modificarea legislației. În opinia sa, fluxul de prescripții din ultima perioadă are drept cauză principală nemodificarea legislativă.
„Nu facem noi legile, dar judecăm pe ceea ce scrie în lege”
, a reiterat el.
Potrivit declarațiilor lui Alin Ene, un judecător din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii,
Alin Ene a afirmat că
„Competența pe investigarea magistraților este bine acolo unde este. Cheia este la secția de procurori”
.
Această afirmație a fost făcută în contextul discuțiilor despre CSM și rolul său în anchetarea magistraților.
Problema nu rezidă în locul unde se află competența pentru investigarea magistraților, ci mai degrabă în modul în care aceasta este gestionată.
Structura actuală este considerată ineficientă, însă soluția nu este una de eliminare, ci de eficientizare.
„Dacă nu e eficientă, hai să o facem eficientă. Păi să ducem oameni.”
Înțelegerea problemei pare a fi una de resurse umane, sugerându-se că suplimentarea numărului de procurori ar putea fi o soluție.
Ulterior, se subliniază că secția de procurori deține un rol crucial în ceea ce privește eficiența anchetelor.
„Cheia este la secția de procurori. Secția pentru procurare are controlul asupra eficienței.”
Prin urmare, pentru a face structura funcțională, atenția trebuie să se acorde acestei secții.
În concluzie, soluția pentru eficientizarea procesului de anchetare a magistraților ține de procurori și de modul în care aceștia sunt gestionați.
Magistratul Alin Ene de la Consiliul Superior al Magistraturii a declarat:
„Nu știu cum mai rezistă colega de la Strehaia, care a rămas singură în instanță. Are vreo 2000 de dosare. Judecă civil, penal, măsuri, orice. Domnul Bolojan a tăiat diurna prin care noi ajutam instanțele goale”
În urma acestei decizii, situația instanțelor a devenit și mai dificilă. Alin Ene a făcut aceste declarații în contextul discuțiilor despre funcționarea sistemului judiciar.
În cadrul sistemului judiciar, controalele psihologice sunt o realitate. Aceste evaluări au loc la anumite intervale, în special la 3-5 ani, conform legilor din 2022. Metodologia utilizată implică psihologi care lucrează deja în cadrul instanțelor de judecată, inclusiv la nivel de curți de apel și Înalta Curte.
Da, facem controale psihologice.
Testele psihologice aplicate sunt similare celor folosite în procesul de admitere în magistratură și pentru funcțiile de conducere. Scopul acestor verificări periodice este de a sprijini judecătorii și procurorii, care deseori se confruntă cu un volum imens de muncă. Luând în considerare încărcătura de dosare, care este de patru ori mai mare decât media europeană, este de înțeles că pot apărea erori și epuizare. Spre exemplu, o judecătoare de la Strehaia, care lucrează singură într-o instanță, a menționat că încă supraviețuiește, având în lucru aproximativ 2000 de dosare. Această judecătoare gestionează singură toate tipurile de cauze, de la civil la penal, și este responsabilă atât de deschiderea, cât și de închiderea instanței.
Se știe că Bolojan a afirmat inițial că va reduce drastic, ca un adevărat precursor în țară, inclusiv diurnele acordate magistraților, motivând această decizie prin discuțiile intense despre delegările în cadrul sistemului judiciar. Aceste diurne reprezentau o modalitate de sprijin pentru instanțele de judecată lipsite de personal, permițând anumitor judecători care își dădeau acordul să fie delegați la instanțe mai încărcate și să primească o compensație financiară. Valoarea diurnei era de 2% pe zi. În mod evident, odată cu eliminarea diurnei la începutul anului, oamenii au devenit reticenți în a mai continua această practică.
În cadrul CSM, Alin Ene a declarat că abordarea Recorder a fost una care a favorizat spectaculosul în detrimentul sistemului.
„Nu există cecuri în alb”
, a afirmat el.
În perioada de după Recorder, s-a înregistrat o tendință de a căuta atenția, inclusiv în cadrul sistemului judiciar. Alin Ene, judecător CSM, a remarcat că există situații în care se consideră că protecția avertizorului de integritate sau teama de repercusiuni pot fi utilizate ca o scuză. Acest lucru poate duce la o lipsă de responsabilitate, deoarece unele persoane au considerat că pot spune și face orice fără consecințe.
„Unii au perceput această perioadă ca un cec în alb, în a spune orice și a face orice pentru că au vorbit public despre niște nemulțumiri pe care le au ei.”
La Secția de Judecători, au fost aplicate sancțiuni disciplinare în cazul unor abateri, în special pentru întârzieri și neredactarea hotărârilor. Majoritatea acțiunilor au fost luate pentru a combate astfel de probleme. În sistemul judiciar, s-a creat uneori o confuzie între transparență și exhibiționism, ceea ce a afectat imaginea și atractivitatea justiției. Spre exemplu, cazul Panioglu reprezintă un exemplu concret în care CSM a luat măsuri.
În cadrul CSM, Alin Ene a declarat că existau situații în care toți judecătorii unei instanțe se aflau sub observație.
„Aveam instanțe unde toți judecătorii erau supravegheați”
a afirmat el.
În cadrul sistemului judiciar, 15 ani de experiență i-au permis lui Alin Ene să constate că nu toți judecătorii sunt imuni la presiuni. Deși există posibilitatea ca unii judecători să fie supravegheați, ideea de corupție sistemică în justiție a devenit un subiect vehiculat în ultima perioadă. Potrivit acestuia, deși nu se poate exclude existența unor cazuri izolate de corupție, acest lucru nu înseamnă că întregul sistem este viciat. „Aveam instanțe unde toți judecătorii erau supravegheați” a afirmat el, adăugând că „pădure fără uscături nu există”.
„Da, trebuie să avem puțin responsabilitatea a ceea ce spunem. Și Vă pot spune eu am Sunt în sistemul ăsta de 15 ani. Mie nu mi-a oferit nimeni niciodată și șpagă.”
El subliniază că nu ar trebui să se arunce anatema asupra întregului sistem judiciar fără a avea certe dovezi. „Nu putem să spunem că se ia șpagă, pentru că eu nu știu”, a declarat Alin Ene, care a ținut să precizeze că, în cazul în care există informații despre astfel de fapte, acestea ar trebui să fie sesizate organelor competente pentru a efectua verificări. „Era și o infracțiune cu nedenunțarea unor infracțiuni”.
În opinia Alin Ene, judecător CSM, independența justiției este consolidată atunci când președintele României încetează să mai aibă atribuția de a numi președintele Înaltei Curți, deoarece justiția trebuie să se autoguverneze.
„Justiția este mai independentă când președintele României nu mai numește președintele Înaltei Curți. Justiția se autoguvernează. Așa este firesc”
a declarat el.
În ceea ce privește deciziile privind cariera judecătorilor, separarea puterilor este un principiu european care ar trebui să fie respectat. Modificările legislative au soluționat această problemă, asigurând independența justiției. În prezent, cariera judecătorilor și procurorilor este distinctă și ar trebui să rămână așa. Unii pot considera că anumite soluții nu sunt pe placul lor, ceea ce ar putea explica anumite presiuni. S-a sugerat ca președintele țării să aibă puterea de a numi președintele Înaltei Curți pentru o mai mare independență, dar se ridică întrebarea dacă această abordare este realmente mai eficientă decât sistemul actual. Justiția se autoguvernează, ceea ce este firesc. Există însă o diferență constituțională între statutul judecătorilor și cel al procurorilor, aceștia din urmă fiind sub autoritatea Ministrului Justiției, ceea ce implică un factor politic în cariera lor.
În cadrul discuțiilor, Alin Ene, judecător CSM, a exprimat opinii ferme, declarând:
„Societatea civilă nu are ce să caute să scrie Legile Justiției. Aveau niște propuneri absolut hilare”
Afirmația a ridicat întrebări privind influența societății civile în procesul legislativ.
Reforma legilor justiției nu poate fi realizată într-o perioadă de proteste ale asociațiilor precum Funky și Declic împotriva unor judecători, a declarat Alin Ene, judecător CSM.
„Este profund împotriva oricărui principiu de stat de drept să faci un protest împotriva unui judecător pentru că a dat o hotărâre”
, a afirmat el. În opinia sa, societatea civilă ar trebui să își exprime dorințele legate de actul de justiție, nu să scrie legile. El a adăugat că anumite propuneri ale asociațiilor sunt „absolut hilare”.
În cadrul unei prime întâlniri cu comitetul condus de Alin Ene, judecător CSM, s-a discutat despre scopul și mecanismul de funcționare, însă informațiile necesare nu au putut fi obținute.
„Am fost la o primă întâlnire la comitetul domnului Bolojan ca să vedem despre ce e vorba, ce își propune, cum funcționează. N-am reușit să aflăm”
În anul 2022, legile justiției au fost modificate pentru a reforma sistemul judiciar. Ulterior, s-a încercat o nouă reformă în fiecare an, ceea ce a dus la o serie de schimbări succesive. În prezent, eforturile se concentrează pe abordarea problemelor reale din sistem.
În ceea ce privește camera preliminară, nu se consideră că ar trebui desființată. În acest scop, se pregătește o analiză pentru a evalua timpul necesar pentru soluționarea dosarelor în cadrul urmăririi penale și la instanță.
Recent, discuțiile cu colegii au ridicat întrebări privind normarea și perioada de timp necesară pentru soluționarea dosarelor aflate pe lista de așteptare, în special a celor penale care riscă să se prescrie. O soluție posibilă ar fi limitarea timpului de așteptare la maximum perioada înregistrată în cadrul urmăririi penale.
Nu au fost înaintate propuneri către comitetul condus de Ilie Bolojan, însă procurorii au trimis astfel de propuneri. A avut loc o întâlnire inițială cu reprezentanții comitetului pentru a discuta scopul, obiectivele și funcționarea acestuia, însă nu au fost obținute informații concludente.
În urma evenimentelor din anul trecut, Alin Ene, judecător CSM, a declarat că atacul îndreptat împotriva Justiției a avut un impact semnificativ.
„Campania care s-a dus anul trecut împotriva Justiției ne-a afectat foarte mult”
Se observă că, de obicei, valul de pensionări în masă are loc în perioade de instabilitate. Un fenomen de migrație a avut loc. În prezent, situația s-a stabilizat în ceea ce privește acest aspect.
Anul trecut, întreaga campanie împotriva Justiției a avut un impact semnificativ asupra noastră, atât în ceea ce privește percepția publică, cât și atractivitatea profesiei. Pentru noi, a fost o luptă extrem de dificilă. Trebuie să recunoaștem că Justiția nu dispune de resursele guvernamentale necesare pentru a influența mass-media sau grupurile de interes. În plus, nu avem nici specialiști în comunicare și nici experiență în astfel de situații.
Potrivit declarațiilor lui Alin Ene, judecător CSM, proiectul de reglementare a normelor are drept scop asigurarea unei încărcături egale de muncă pentru toți judecătorii din țară, indiferent de locul unde își desfășoară activitatea. Implementarea acestui program este prevăzută pentru începutul lunii iunie. Inițial, acesta va avea un impact puternic, însă în cele din urmă, beneficiul se va reflecta în favoarea justițiabililor.
În prezent, 40% din dosarele judecătorilor sunt formate din cauze de încuviințare a executării silite, care, potrivit unor opinii, nu ar trebui să ajungă pe masa judecătorului. Însă, Curtea Constituțională a României a stabilit, prin două decizii, că aceste cauze trebuie să rămână în competența instanței. Pe viitor, se are în vedere posibilitatea ca aceste cauze să fie soluționate rapid sau să fie atribuite unor organe administrative, cu drept de atac în fața justiției. Proiectul de normare a muncii propune ca volumul de muncă al judecătorilor să fie similar în toată țara, indiferent de localizarea instanței. Media europeană de dosare pe judecător este de 3-4 ori mai mică decât cea actuală din România. Acest proiect stabilește numărul maxim de dosare pe care un judecător îl poate avea pe rol într-un an și, ulterior, într-o zi.
Implementarea unui sistem de gestionare a listei de așteptare pentru dosarele înregistrate în instanță va avea un impact similar cu cel al unei programări la medic. În cazul în care un pacient se prezintă la un medic cu trei consultații programate pentru ziua respectivă, este firesc să întrebe când poate reveni pentru o consultație. Răspunsul poate fi în câteva săptămâni, în câteva luni sau chiar în câțiva ani. În mod evident, primul efect al acestei situații va fi o listă de așteptare care va conduce la o perioadă mai lungă de timp între înregistrarea dosarului și repartizarea acestuia unui judecător. Deși dosarele sunt înregistrate la instanță, ele nu sunt imediat repartizate unui judecător. Însă, dacă există voință politică, este posibilă implementarea unor modificări, precum cele propuse de noi, care să reducă lista de așteptare și numărul de cauze în așteptare. Un aspect pozitiv este acela că această listă va fi publică pentru fiecare instanță.
Va fi o aplicație informatică
, realizată de către Cosmin Sterea Grossu, președintele Tribunalului București, care a depus eforturi considerabile în zilele recente. Implementarea acestei aplicații este programată să aibă loc la începutul lunii iunie.
Probabil că inițial va avea loc un anumit impact. Pe termen lung, acest proces conduce la îmbunătățirea calității actului de justiție. În prezent, ședințele noastre de judecată implică 120 de dosare. Evident, nu se poate aștepta de la un judecător să înceapă lucrul la ora 8 dimineața și să gestioneze până la ora 8:30 120 de dosare și să producă un act de justiție de calitate superioară, fiind necesar să fie la curent cu toate detaliile acestor dosare și să lucreze până la ora 12 noaptea sau chiar 2 dimineața. În cele din urmă, beneficiarul întregului proces este justițiabilul. Însă, pentru realizarea acestui deziderat, este nevoie și de sprijinul puterii politice. Sunt persoane în politică bine intenționate cu care am avut ocazia să discut și cu care putem colabora, dar trebuie să existe o anumită deschidere.”
„Nu avem încredere în justiție, dar iată că încărcăm rolul instanțelor cu milioane de dosare. Încărcătura este mare, este evident că nu se mai poate”
Acestuia îi face ecou o realitate tulburătoare: sistemul judiciar este copleșit de un număr imens de cazuri, lucru care accentuează lipsa de eficiență.
În prezent, au fost făcute publice exclusiv modificările legate de degrevarea instanțelor judecătorești, a declarat Alin Ene, judecător CSM.
„Noi, deocamdată, am făcut publice doar modificările pentru degrevare a instanțelor de judecată. E un pachet legislativ pe care noi l-am propus în principiu să încercăm să mai reducem din volumul de dosare. Sunt anumite cauze care nici n-ar avea ce să caute pe rolul instanțelor de judecată. Este și problema normării muncii, că asta este de actualitate. (…) Coșurile știu că le cumpărau grefierii. (…)
nu se poate reface deoarece textul original contine o parte dintr-un citat care se inchide in acelasi paragraf, se va reface astfel:
În prezent, au fost făcute publice exclusiv modificările legate de degrevarea instanțelor judecătorești.
Un pachet legislativ a fost propus pentru a reduce volumul de dosare, potrivit Alin Ene, judecător CSM.
Există anumite cauze care nu ar trebui să fie pe rolul instanțelor de judecată și se discută problema normării muncii ca fiind de actualitate.
Coșurile știu că le cumpărau grefierii.
Volumul a înregistrat o creștere semnificativă de 30% în ultimii 4 ani, iar într-un interval de 10 ani, s-a dublat. România pare să aibă o înclinație spre litigii, probabil din cauza nivelului de încredere în sistemul judiciar. Însă, deși încrederea în justiție lipsește, instanțele sunt supraîncărcate cu un număr imens de dosare. O altă problemă o reprezintă legislația deficitară, pe care încercăm să o soluționăm printr-un pachet de măsuri propuse. Proiectul nostru de standardizare este aproape gata și urmează să fie finalizat la sfârșitul lunii mai, iar în iunie va începe implementarea. Acest proiect este conceput pentru a fi implementat în pachet cu modificările legislative necesare.
La ce se face referire? Se face referire la realitatea descrisă de Comisia Europeană cu privire la eficacitatea justiției și la un anumit fapt. În România, numărul de dosare noi care intră în sistem este de patru ori mai mare decât media europeană, și anume 8 dosare la 100 de locuitori, în timp ce media europeană este de 2 dosare la 100 de locuitori. Acest lucru arată că situația este critică și că nu mai poate continua în acest fel de mult timp. Pentru a face față acestui volum mare de activitate, judecătorii și grefierii au făcut sacrificii, însă nu se poate cere acest lucru de la ei la nesfârșit. O consultare efectuată la sfârșitul anului trecut a arătat că problema numărul unu pentru judecători este inflația de cauze și încărcătura foarte mare de dosare. Pentru rezolvarea acestei probleme, sunt necesare modificări legislative.
Magistratul Alin Ene de la CSM a declarat că în prezent nu mai este posibilă pensionarea la vârsta de 48 de ani și nici obținerea unei pensii mai mari decât salariul.
„A fost o minciună, care a fost rostogolită”
a afirmat el.
Au fost identificate anumite deficiențe în cadrul legilor justiției, care necesită ajustări. Însă de fiecare dată când acestea au fost înaintate către Ministerul Justiției, răspunsul a fost că nu pot fi modificate deoarece au fost validate de Comisia Europeană și trebuie menținute timp de 5-10 ani.
„Ei, când a venit vorba să tăiem pensii, să creștem vârsta de pensionare, nu s-a mai pus problema că trebuie ținute 10 ani, s-a rezolvat peste noapte cu angajarea răspunderii.”
În urma acestei situații, s-a pierdut finanțarea din PNRR. Ulterior, s-a observat că Prima scrisoare a Comisiei Europene nu ridica nicio problemă în acest sens.
Însă, ulterior, a apărut un alt discurs în spațiul public.
Alin Ene a menționat că „Dezinformarea și manipularea au venit din partea Guvernului Bolojan”.
În plus, acesta a afirmat că:
„Nu știu când mai putem vorbi despre domnul Bolojan acum”
„Știu că ni se reproșează: voi judecați cauzele care privesc pe voi. Ok, dar cine să ne judece?”
Această declarație a fost făcută în urma unor acuzații aduse judecătorilor, sugerând că aceștia ar fi în măsură să judece în mod imparțial anumite cauze.
Magistrații consideră că este necesar un dialog între puterea judecătorească, executivă și celelalte instituții ale statului pentru abordarea problemelor din justiție. În prezent, se reproșează justiției că se judecă singură în anumite cauze, însă întrebarea rămâne cine ar trebui să o judece pe aceasta. Pe de altă parte, este esențial să se examineze originea hotărârilor judecătorești și să se verifice dacă legea este corect concepută pentru a evita discriminarea anumitor categorii.
„Acum putem să abordăm puțin și problema asta cu justiția care își dă bani singură. Știu că ni se reproșează: voi judecați cauzele care privesc pe voi. Ok, dar cine să ne judece? Pe de altă parte trebuie să ne uităm de unde au venit hotărârile astea. Dacă legea este atât de prost făcută încât sunt discriminate anumite categorii, atunci este normal, firesc, ca ea să fie îndreptată în instanță. (…) Noi sperăm să avem un partener de dialog, pentru că trebuie să există un dialog între cele trei puteri în stat, noi puterea judecătorească, puterea executivă (…)”
Într-o declarație recentă, Alin Ene, judecător CSM, a relatat despre eforturile sale de a combate informatiile false și manipularea. Potrivit acestuia,
„Am avut de dus o luptă cu dezinformarea și manipularea, care, din păcate, de multe ori, au venit din partea Guvernului Bolojan. A fost mult circ”
Astfel, judecătorul a evidențiat dificultățile întâmpinate în activitatea sa, în urma presiunilor și a informațiilor tendențioase lansate de Executivul condus de Guvernul Bolojan.
Alin Ene, judecător CSM, consideră că inițiativa de a intra în confruntare cu sistemul judiciar a fost eronată. Procesul de reformă a fost discutat, însă lipsa de consultare și dialogul ineficient au stat la baza problemei. În opinia sa, ultimul an a fost marcat de o luptă dificilă împotriva dezinformării și manipulării, care au provenit, în mod regretabil, de la Guvernul condus de Bolojan.
„Dezinformarea și manipularea au venit din partea Guvernului Bolojan”
Analiza sa din anul precedent a arătat că justiția a reprezentat o supapă de siguranță pentru populație, care a suportat numeroase decizii nepopulare. Măsurile luate au fost compensate într-o oarecare măsură prin alocarea de resurse suplimentare pentru distracție. Aceasta amintește de vechiul proverb roman: pâine și circ.
Fără îndoială, s-a acordat o atenție sporită distracției. Această abordare ar putea fi considerată o responsabilitate prea mare pentru țară, care necesită un stil de conducere diferit de cel aplicat la nivel local, cum ar fi Primăria sau Consiliul Județean.
În cadrul emisiunii OFF The Record, a fost invitat Alin Ene, care este judecător la CSM.
Țara se confruntă cu o penurie semnificativă de judecători, procentul de deficit fiind de 20%. Anul precedent, 3,6 milioane de dosare au fost atribuite magistraților pentru soluționare. O creștere de 55.000 de dosare a fost înregistrată în primele patru luni ale anului curent față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând în instanțe. În prezent, există 850 de posturi de judecător disponibile, care rămân neocupate.
Alin Ene, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, discută despre multiplele provocări ale sistemului judiciar din România.
Ce reforme ar trebui implementate pentru a asigura satisfacția justițiabililor în ceea ce privește actul de Justiție?
Cum poate fi soluționată problema stringentă a lipsei de personal și a supraaglomerării?
Magistratura a devenit mai puțin atractivă după conflictul dintre Executiv și judecători; care sunt implicațiile?
Care au fost rezultatele „reformei” pensiilor și de ce există tensiuni între unii procurori și judecătorii din România?
Cum poate fi revitalizată lupta împotriva corupției în România și ce ajustări sunt necesare în legile Justiției?
Acestea sunt doar câteva dintre subiectele pe care Alin Ene le abordează.
Într-o emisiune exclusivă care are loc vineri la ora 13.00, Mediafax prezintă o discuție crucială.
COMENTARII / 0