CSM explică de ce a respins propunerile USR de schimbare a legilor Justiției

De Mediafax, acum 5 luni
Deciziile CSM privind propunerile USR de modificare a legilor Justiției au fost motivate prin faptul că aceste legi produc blocaje instituționale și sunt caracterizate ca...
0

Deciziile CSM privind propunerile USR de modificare a legilor Justiției au fost motivate prin faptul că aceste legi produc blocaje instituționale și sunt caracterizate ca fiind lipsite de o justificare pertinentă.
În opinia CSM, aceste propuneri reprezintă un regres și includ prevederi considerate inadmisibile.
De asemenea, CSM susține că aceste legi încălcă principiile transparenței, obiectivității și profesionalismului, precum și Constituția și deciziile Curții Constituționale a României.
Printre cele mai importante argumente se numără și inadvertențele considerate inacceptabile într-un proces legislativ și încălcarea principiului separării carierelor.
Toate aceste motive au fost considerate inadmisibile și contrare legii fundamentale a României.

Nu mai puțin de 13 schimbări propuse pentru proiecte legislative legate de organizarea și funcționarea sistemului judiciar au primit un aviz negativ de la CSM.

Se consideră că CSM are anumite motive pentru care a luat această poziție, și anume:

Citește șiIlie Bolojan: Grindeanu ar fi un premier care ar face toate lucrurile fără să deranjeze pe nimeni; România nu merită asta

USR a înregistrat propuneri legislative de modificare a legilor Justiției, toate fiind respinse de CSM.
Rezultatele votului sunt următoarele:

  • Propunerea de modificare a Legii nr. 305/2022 a fost respinsă cu 1 vot DA, 15 voturi NU și 1 vot NUL (nota DLDC nr. 4292/2026).
  • Un alt proiect de modificare a Legii nr. 305/2022 a primit 2 voturi DA, 14 voturi NU și 1 vot NUL (nota DLDC nr. 4308/2026).
  • Modificarea art. 58 din Legea nr. 304/2022 a fost respinsă cu 4 voturi DA, 12 voturi NU și 1 vot NUL (nota DLDC nr. 4316/2026).
  • Propunerea de modificare a art. 57 din Legea nr. 304/2022 a fost respinsă cu 4 voturi DA, 12 voturi NU și 1 vot NUL (nota DLDC nr. 4320/2026).
  • Un proiect de modificare a Legii nr. 303/2022 și a Legii nr. 304/2022 a primit 6 voturi DA, 10 voturi NU și 1 vot NUL (nota DLDC nr. 4319/2026).
  • Propunerea de modificare a art. 68 din Legea nr. 304/2022 a fost respinsă cu 3 voturi DA, 13 voturi NU și 1 vot NUL (nota DLDC nr. 4315/2026).
  • Un alt proiect de modificare a Legii nr. 303/2022 și a Legii nr. 305/2022 a primit 3 voturi DA, 13 voturi NU și 1 vot NUL (nota DLDC nr. 4317/2026).
  • Propunerea de modificare a art. 525 din Legea nr. 134/2010 a fost respinsă cu 1 vot DA, 15 voturi NU și 1 vot NUL (nota DLDC nr. 4313/2026).
  • Un proiect de modificare a Legii nr. 303/2022 a primit 3 voturi DA, 13 voturi NU și 1 vot NUL (nota DLDC nr. 4305/2026).
  • Propunerea privind competența de investigare a fost respinsă cu 6 voturi DA, 10 voturi NU și 1 vot NUL (nota DLDC nr. 4318/2026).

Consiliul Superior al Magistraturii consideră că respectivele propuneri legislative au drept rezultat supunerea sistemului judiciar în întregime la arbitrajul celor cu putere decizională în domeniul politicii. CSM susține că aceste propuneri aduc sistemul judiciar la „discreția decidenților politici”.

Consiliul Superior al Magistraturii are o poziție clară în legătură cu legea 303 din 2022 care reglementează statutul judecătorilor și procurorilor, considerând că anumite aspecte ale acesteia necesită o reevaluare. Au fost identificate anumite probleme pe care CSM dorește să le aducă în atenție.

  • Un sistem judiciar care se schimbă continuu, în funcție de deciziile politicienilor care se află la putere, nu poate fi considerat independent pe termen lung.
  • Nu este necesară abolirea sistemului de avansare „în funcție” și crearea unei proceduri de promovare în posturile de execuție doar pe baza evaluării performanțelor.
  • În legătură cu propunerea de schimbare a procedurii de numire în funcțiile de conducere din instanțe și parchete, modificarea reglementărilor actuale nu este justificată, procedura curentă asigurând eficiența și coerența în managementul instanțelor, în timp ce propunerile prezentate ar duce la blocaje instituționale majore. În plus, propunerea de modificare nu respectă cerințele de calitate ale normei juridice, așa cum s-a stabilit în jurisprudența Curții Constituționale, care reflectă exigențele prevăzute la art. 1 alin. (3) și (5) din Constituția României, republicată. Reglementarea propusă este lipsită de claritate și previzibilitate, fiind în contradicție cu dispozițiile art. 1 alin. (3) și (5) din Legea fundamentală.
  • Referitor la propunerile de modificare a reglementării privind promovarea în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, acestea nu pot fi adoptate, deoarece legislația actuală prevede toate mecanismele necesare pentru realizarea acestei promovări, iar aplicarea lor garantează transparența, obiectivitatea și profesionalismul. Măsura poate fi criticabilă din perspectiva respectării dispozițiilor constituționale și a propunerii de introducere la art. 143 a alin. (8).
  • Atribuirea de competențe unor reprezentanți ai puterii executive – Președintelui României și ministrului justiției – care nu au nicio implicare prevăzută în această procedură (și nici nu pot avea, conform dispozițiilor din Legea fundamentală) încălcă atât competența constituțională a Consiliului Superior al Magistraturii, cât și obligativitatea deciziilor Curții Constituționale.
  • un sistem judiciar „reformat” de la an la an, la discreția decidenților politici care se succed, nu mai poate fi considerat independent

În ceea ce privește Legea nr. 305/2022 referitoare la Consiliul Superior al Magistraturii, CSM a dat publicității anumite opinii cu privire la propunerile de modificare și completare a acestui act normativ.

  • Propunerea legislativă privind modificarea legilor Justiției nu are o justificare clară și adoptarea ei ar însemna un pas înapoi în reglementarea actuală, existând riscul de a afecta buna desfășurare a procedurilor de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.
  • O modificare propusă se referă la alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii și presupune eliminarea etapei de desemnare a candidaților, astfel încât alegerile s-ar desfășura într-o singură etapă; în cazul în care există judecători sau procurori care lucrează în aceeași circumscripție, este declarat ales membrul care a obținut cele mai multe voturi la nivel național; însă, reglementarea propusă nu respectă standardele de calitate ale normei juridice așa cum au fost stabilite în jurisprudența Curții Constituționale, fiind neclară și imprevizibilă.
  • Toate aceste deficiențe sunt de neacceptat într-un proces legislativ care vizează modificarea structurală a unor aspecte legate de autoritatea judecătorească și fac ca procedura descrisă să nu poată fi pusă în practică.
  • Criticabilă este și propunerea de modificare a numărului de membri judecători ai Consiliului Superior al Magistraturii de la curțile de apel și judecătorii.
  • În procedura de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii se propune, de asemenea, transferarea unor atribuții de la secțiile Consiliului către Plen; în acest context, se prevede că Plenul va soluționa opozițiile formulate împotriva hotărârilor colegiilor de conducere; însă, această reglementare este contrară principiului separării carierelor, principiu fundamental al funcționării sistemului judiciar român.
  • Inconsecvențe legislative se înregistrează și în modul în care sunt formulate anumite propuneri privind procedura de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.
  • Propunerea de modificare a art. 24 alin. (2) prezintă vicii de neconstituționalitate din perspectiva calității legii, potrivit căreia „Președintele și vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii sunt aleși de plen, în prezența a cel puțin 15 membri ai Consiliului, cu votul majorității membrilor acestuia”.
  • Și propunerile privind procedura de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii sunt susceptibile de critici.
  • Interdicțiile și regulile de integritate propuse pentru membrii Consiliului Superior al Magistraturii sunt lipsite de claritate, predictibilitate și proporționalitate.
  • Propunerile formulate cu privire la modalitatea de adoptare, motivare și publicare a hotărârilor Consiliului sunt, de asemenea, criticabile.
  • Este vădit neconstituțională dispoziția tranzitorie potrivit căreia „la primul proces electoral organizat potrivit prezentei legi, durata mandatelor unor membri reprezentanți ai judecătorilor și procurorilor se stabilește în mod diferențiat, prin regulamentul de organizare a alegerilor, în vederea realizării reînnoirii periodice și etapizate a competenței Consiliului Superior al Magistraturii”.
  • Este inadmisibilă orice încercare de a stabili prin norme infraconstituționale o altă durată a mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii decât cea expres prevăzută de Legea fundamentală.
  • Inconsecvențe legislative în reglementarea procedurii de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii rezultă și din modul în care sunt formulate anumite propuneri.
  • avizarea negativă a propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii (nota DLDC nr. 4292/2026); (majoritate: 1 vot DA, 15 voturi NU; 1 vot NUL)
  • avizarea negativă a propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii (nota DLDC nr. 4308/2026); (majoritate: 2 voturi DA, 14 voturi NU; 1 vot NUL)
  • avizarea negativă a propunerii legislative pentru modificarea art. 58 din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară (nota DLDC nr. 4316/2026); (majoritate: 4 voturi DA, 12 voturi NU; 1 vot NUL)
  • avizarea negativă a propunerii legislative pentru modificarea art. 57 din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară (nota DLDC nr. 4320/2026); (majoritate: 4 voturi DA, 12 voturi NU; 1 vot NUL)
  • avizarea negativă a propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 304/2022 privind organizarea judiciară (nota DLDC nr. 4319/2026); (majoritate: 6 voturi DA, 10 voturi NU; 1 vot NUL)
  • avizarea negativă a propunerii legislative pentru modificarea art. 68 din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară (nota DLDC nr. 4315/2026); (majoritate: 3 voturi DA, 13 voturi NU; 1 vot NUL)
  • avizarea negativă a propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii (nota DLDC nr. 4317/2026); (majoritate: 3 voturi DA, 13 voturi NU; 1 vot NUL)
  • avizarea negativă a propunerii legislative pentru modificarea art. 525 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă şi completarea Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor (nota DLDC nr. 4313/2026); (majoritate: 1 vot DA, 15 voturi NU; 1 vot NUL)
  • avizarea negativă a propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor (nota DLDC nr. 4305/2026); (majoritate: 3 voturi DA, 13 voturi NU; 1 vot NUL)
  • avizarea negativă a propunerii legislative privind stabilirea competenţei de investigare a infracţiunilor săvârşite de judecători şi procurori (nota DLDC nr. 4318/2026); (majoritate: 6 voturi DA, 10 voturi NU; 1 vot NUL)
  • avizarea negativă a propunerii legislative pentru completarea art. 2 din Legea nr. 361/2022 privind protecţia avertizorilor în interes public (nota DLDC nr. 4559/2026); (majoritate: 4 voturi DA, 12 voturi NU; 1 vot NUL)
  • avizarea negativă a proiectului de Lege privind unele măsuri aplicabile funcţionarilor publici şi personalului contractual plătit din fonduri publice (nota DLDC nr. 4472/2026); (majoritate: 3 voturi DA, 13 voturi NU; 1 vot NUL)
  • avizarea negativă a proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative (nota DLDC nr. 5118/2026). (majoritate: 5 voturi DA, 11 voturi NU; 1 vot NUL)

USR a înregistrat propuneri legislative de modificare a legilor Justiției, toate fiind respinse de CSM.

Inițiativa de modificare a legilor 303/2022 și 305/2022 a fost lansată de un grup de 38 de reprezentanți ai partidului USR, atât deputați, cât și senatori.

COMENTARII / 0