Consiliul Superior al Magistraturii formulează critici vehemente la adresa proiectului de lege privind salarizarea unitară a personalului remunerat din fonduri publice, argumentând că dispozițiile acestuia vor compromite în mod ireversibil funcționarea justiției. Potrivit Consiliului, remunerația unui magistrat care își va începe cariera după aprobarea legii va fi total inacceptabilă. De asemenea, Consiliul avertizează că avansarea într-o instanță sau parchet superior va conduce la o scădere a veniturilor pentru magistrați. În acest context, CSM declară că va epuiza toate căile legale disponibile
„pentru a salvgarda autoritatea puterii judecătoreşti”
.
Citește șiFlavio Bolsonaro în fața lui Lula da Silva la primul tur al Braziliei
Conţinutul proiectului de lege privind salarizarea are un impact negativ asupra statutului magistraţilor, deoarece drepturile lor salariale şi similare sunt afectate în mod direct, ceea ce duce la subminarea puterii judecătoreşti în statul român, inclusiv independenţa financiară a acesteia.
Este în afara echilibrului constituţional între puterile statului ca un proiect de lege să se fundamenteze pe aprecierea Executivului cu privire la legalitatea şi temeinicia unor hotărâri judecătoreşti definitive, pronunţate cu privire la drepturile salariale ale magistraţilor.
În esenţă, măsurile propuse compromit echilibrul dintre puterile statului, sugerând că deciziile judecătoreşti definitive privind drepturile salariale ale magistraţilor pot fi evaluate de către Executiv.
CSM a lansat o avertizare, marţi, prin care a criticat vehement proiectul de lege privind salarizarea unitară, acuzând că acesta compromite grav funcţionarea justiţiei.
Se susţine că măsurile propuse în proiect subminează independenţa justiţiei şi caracterul obligatoriu al hotărârilor judecătoreşti definitive, abatându-se de la principiile democratice şi responsabile pe care se bazează statul de drept.
O astfel de conduită încalcă independenţa justiţiei şi forţa obligatorie a hotărârilor judecătoreşti definitive, plasându-se în afara unei atitudini democratice şi responsabile a factorilor politici, care trebuie să caracterizeze statul de drept
, se arată într-un comunicat remis presei.
Proiectul legii salarizării unitare este acuzat că include soluţii normative absurde care reduc drastic veniturile magistraţilor, poziţionându-i la un nivel de venit inadecvat responsabilităţilor publice pe care aceştia le îndeplinesc, potrivit News.ro.
Este vorba despre un nivel care nu poate fi admis în niciun fel.
Consiliul Superior al Magistraturii CSM susține că proiectul de lege privind salarizarea urmărește o reducere drastică a veniturilor magistraților prin introducerea unei noțiuni neclare și imprevizibile, și anume „diferența salarială tranzitorie”, care ar urma să fie considerată drept suplimentar la salariul lunar.
„Se urmăreşte o scădere drastică a veniturilor magistraţilor, introducându-se o noţiune ambiguă şi lipsită de previzibilitate, respectiv «diferenţa salarială tranzitorie» ca drept salarial individual suplimentar salariului lunar, cu privire la care nu se precizează nici ce natură are şi nici dacă va intra în calculul drepturilor aferente la momentul pensionării, generând astfel în mod mascat inclusiv o nouă diminuare a pensiei de serviciu. Mai mult decât atât, astfel cum rezultă din cuprinsul art. 7 din proiectul de lege, acest mecanism salarial compensatoriu aplicat pentru o perioadă tranzitorie de 5 ani este afectat de vicii de constituţionalitate”
,
se arată în poziția CSM.
Această perioadă tranzitorie de 5 ani ridică probleme de constituționalitate, potrivit Consiliului.
Consiliul prezintă un exemplu concret al impactului acestei legi asupra magistraților care acced la instanțe sau parchete de rang superior ori care dobândesc vechime suplimentară, susținând că drepturile lor salariale vor suferi o scădere drastică.
Este evident că nu poate fi acceptată afectarea drepturilor deja câştigate de magistraţi ca urmare a atingerii pragurilor de vechime în profesie sau a promovării concursurilor în grad profesional în acord cu legislaţia în vigoare la momentul dobândirii acestora.
În mod similar, veniturile magistraților care vor intra în profesie după adoptarea legii vor fi reduse considerabil comparativ cu cele ale colegilor lor care au început cariera cu doar un an în urmă.
Această situație va duce la un nivel absolut de neacceptat al veniturilor pentru noii magistrați, mult inferior celui al colegilor care și-au început cariera cu puțin timp înainte.
Implementarea acestui proiect de lege în forma actuală va avea un impact destabilizator fără precedent asupra resurselor umane din sistemul judiciar. Acest lucru se datorează modificărilor succesive ale statutului profesional din ultimii ani, care au generat premisele unor plecări masive din rândul magistraților, precum și volumului foarte mare de activitate rezultat din deficitul de judecători și procurori fără precedent. De asemenea, acest lucru va afecta atractivitatea profesiilor de judecător și procuror pentru noile generații de profesioniști ai dreptului.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) transmite cu fermitate celorlalte puteri în stat că astfel de prevederi nu pot fi adoptate în forma propusă, fără a afecta iremediabil justiția ca putere în statul român și ca serviciu public pentru cetățeni, destabilizând-o din nou și subminându-i poziția constituțională.
În comunicatul CSM se mai arată că adoptarea proiectului de lege în forma prezentată va conduce la o destabilizare fără precedent a resursei umane din sistemul judiciar.
Consiliul Superior al Magistraturii CSM anunță că va avea în vedere toate mijloacele juridice posibile pentru protejarea puterii judecătorești, având în vedere rolul său constituțional de apărător al independenței justiției.
„Consiliul Superior al Magistraturii, în acord cu poziţia întregului corp profesional al magistraţilor, va utiliza toate instrumentele legale derivate din poziţia constituţională de garant al independenţei justiţiei pentru a salvgarda autoritatea puterii judecătoreşti, coordonându-se în permanenţă cu sistemul judiciar pentru măsuri viitoare”
se precizează într-un mesaj transmis de CSM.
Potrivit Pîslaru, acest proiect are drept scop instituirea echității în domeniul respectiv.
Este un proiect de aducere a echităţii
aşa cum a afirmat Pîslaru.
Dragoş Pîslaru, Ministrul interimar al Muncii, a făcut o declaraţie importantă luni, referitoare la situaţia salarială a magistraţilor.
Nu se vor mai aplica anumite asimilări şi interpretări, precum şi decizii ale instanţelor de judecată
, care au dus la creşterea salariilor acestora peste limita prevăzută în grilă.
Prin noua lege a salarizării, salariul de bază va fi menţinut, însă salariul actual încasat va suferi o reducere considerabilă de 16%, şi anume de la 22.907 la 19.268.
Afirmația a fost făcută de către ministrul în legătură cu posibilitatea de reducere a sumelor plătite.
Acesta a explicat că
„Nu vom putea să diminuăm valoarea în plată pentru că este, repet, teoria dreptului câştigat şi se ajunge în instanţă instantaneu, dacă am tăia efectiv sumele respective, dar dumnealor, având în vedere că sunt mult peste grile deja cu valorile respective, vor avea această compensare, repet, individuală, care le va rămâne până când vor fi prinşi în spate de creşterea valorii de referinţă”
.
Potrivit ministrului, datorită faptului că sunt deja mult peste grilele existente, magistrații vor beneficia în continuare de o compensare individuală până la momentul la care vor fi afectați de o eventuală creștere a valorii de referință.
Reforma salarială propusă nu are drept scop majorarea veniturilor angajaților din sectorul public, ci mai degrabă echilibrarea sistemului și ajustarea nivelurilor de remunerare, a declarat ministrul interimar al Muncii.
În cadrul unei conferințe de presă, Dragoş Pîslaru a menționat că
„Judecătorii, cu tot respectul pentru domniile lor, pe baza unor asimilări şi interpretări şi hotărâri de instanţă, şi-au crescut salariile mult peste grilă.”
El a adăugat că această situație este previzibilă și că
„O spun din capul locului, pentru că ştiu că o să avem în continuare nişte dezbateri aprinse pe acest subiect.”
Ministrul a subliniat, de asemenea, că există o singură entitate în stat care are puterea de a decide bugetul și nivelul de finanțare pentru salariile publice.
Potrivit acestuia,
„Există o singură putere în stat, care poate pune pe masă cât trebuie să fie bugetul şi cât poate să fie bugetarea în salariul public.”
CSM a adus în atenție o problemă legată de impactul noii legi a salarizării asupra veniturilor magistraților.
Se consideră că această lege subminează funcționarea justiției.
Potrivit analizei, puterea executivă are o prerogativă exclusivă în ceea ce privește bugetul și salariile, care nu poate fi contestată.
Cu toate acestea, deși nu a existat o legislație care să majoreze salariile judecătorilor la nivelul actual, au existat hotărâri judecătorești și decizii care au dus la creșterea acestora.
„Există în acest moment o discrepanţă între nivelul în plată şi nivelul unde ar trebui să fie în grila unitară de salarizare”
, a declarat ministrul.
Acesta a explicat că salariul de bază rămâne neschimbat, însă salariul în plată, care include sporuri și prime, înregistrează o scădere semnificativă de 16%, de la 22.907 la 19.268, în medie.
Ministrul a adăugat că această scădere va duce la probleme, deoarece teoria dreptului câștigat va fi invocată în instanțe, iar sumele respective nu pot fi diminuate.
În schimb, magistrații vor beneficia de o compensare individuală, care va fi menținută până când vor fi incluși în noua grilă de salarizare.
Această compensare va rămâne în vigoare până când economia și modul de dezvoltare a țării vor conduce la o creștere a valorii de referință.
COMENTARII / 0