CSM: Proiectul salarizării bugetarilor subminează justiția

Consiliul Superior al Magistraturii a adresat critici proiectului de lege privind salariile bugetarilor, dezvăluit de către ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, în ziua de luni.
Acesta din urmă a propus, prin proiect, înghețarea veniturilor magistraților, care, deja și-au adjudecat majorări salariale în urma unor decizii judecătorești.

CSM consideră că dispozițiile din proiectul de lege privind salarizarea bugetarilor vor avea un impact negativ major asupra funcționării sistemului judiciar, afirmând că guvernul nu intenționează să ridice nivelul remunerației magistraților, care și-au adjudecat deja majorări salariale prin hotărâri judecătorești.

”Prevederile proiectului de lege vor submina definitiv funcționarea justiției”

Citește șiIpoteza lui Traian Băsescu după decizia Standard&Poor's privind ratingul României: „Eu zic că au o legătură”

Nu există text de parafrazat.

În cei ultimi 15 ani, un număr semnificativ de hotărâri judecătorești definitive, care au ajuns să fie peste sute la număr, au avut ca rezultat o creștere substanțială a veniturilor magistraților, generând cheltuieli suplimentare care se ridică la miliarde de lei.

Plata diferențelor salariale a fost îngreunată de impactul financiar, drept urmare, executivele din ultimii ani au recurs la amânarea sau eșalonarea acestor plăți.

Într-un comunicat detaliat, CSM a transmis următoarele:

Conținutul proiectului de lege are un impact negativ asupra statutului puterii judecătorești în statul român, încălcând echilibrul constituțional dintre puterile statului.
Magistrații sunt afectați în drepturile lor salariale și de natură salarială, ceea ce subminează poziția lor constituțională.
Proiectul de lege se bazează pe evaluarea executivului privind legalitatea și temeinicia unor hotărâri judecătorești definitive referitoare la drepturile salariale ale magistraților, ceea ce este inacceptabil.
O astfel de abordare încalcă independența justiției și caracterul obligatoriu al hotărârilor judecătorești definitive, demonstrând o atitudine nedemocratică și iresponsabilă a factorilor politici, care ar trebui să caracterizeze un stat de drept.

Anomalii juridice sunt prezente în proiectul de lege care a fost supus dezbaterii.
Acesta include reglementări lipsite de logică.

Magistrații se vor confrunta cu scăderi semnificative ale veniturilor lor, potrivit proiectului de act normativ, care prevede diminuarea substantială a salariilor acestora sub nivelul corespunzător responsabilităților lor publice.
Scăderea drastică a veniturilor acestora se realizează prin introducerea unei noțiuni vagi, și anume « diferența salarială tranzitorie », care reprezintă un drept salarial suplimentar acordat lunar.
Însă, natura acestui drept și impactul său asupra calculului pensiei de serviciu la momentul pensionării rămân neclare.
În plus, mecanismul salarial compensatoriu, care urmează să fie aplicat pentru o perioadă de 5 ani, prezintă vicii de constituționalitate, așa cum reiese din articolul 7 al proiectului de lege.

Un efect nedorit al implementării acestui proiect este diminuarea semnificativă a veniturilor în cazul avansării într-o instanță sau parchet superior, consecință absurdă care rezultă din aplicarea noilor reglementări.
O situație similară se va produce și atunci când personalul va fi promovat într-o categorie superioară de vechime.
Este de neacceptat ca drepturile deja câștigate de magistrați să fie afectate ca urmare a îndeplinirii condițiilor de vechime în profesie sau a promovării în grad profesional, potrivit legislației în vigoare la data dobândirii acestor drepturi.
În mod analog, veniturile unui magistrat care își va începe activitatea după adoptarea legii vor fi considerabil mai mici comparativ cu cele ale colegilor care au început cariera cu un an în urmă.

Funcționarea justiției va fi grav afectată de proiectul de lege, care va aduce destabilizare în ceea ce privește resursele umane din sistemul judiciar.

Consiliul Superior al Magistraturii avertizează că proiectul de lege, în forma actuală, va provoca o criză fără precedent a personalului din sistemul judiciar. Aceasta se va datora, pe de o parte, modificărilor succesive ale statutului profesional al magistraţilor din ultimii ani şi volumului foarte mare de activitate generat de deficitul de judecători şi procurori, iar pe de altă parte, scăderii atractivităţii profesiilor de judecător şi procuror pentru noile generaţii de specialişti în drept.
În acest context, Consiliul transmite un mesaj ferm către celelalte puteri ale statului, afirmând că adoptarea unor astfel de prevederi, în forma propusă, ar afecta în mod iremediabil justiţia ca putere în statul român şi ca serviciu public pentru cetăţeni, destabilizând-o şi subminându-i poziţia constituţională.

Nu vom permite ca acest lucru să se întâmple

Consiliul Superior al Magistraturii, fiind de acord cu poziţia întregului corp profesional al magistraţilor, va folosi toate instrumentele legale disponibile, derivând din poziţia sa constituţională de garant al independenţei justiţiei, pentru a proteja autoritatea puterii judecătoreşti. Această acţiune se va desfăşura în strânsă coordonare cu sistemul judiciar, în vederea luării unor măsuri viitoare.