CSM ripostează la amânarea plății restanțelor salariale ale magistraților

Consiliul Superior al Magistraturii a făcut publică o declarație, vineri, după ce bugetul de stat a fost adoptat în Parlament, cu privire la sprijinirea oricăror acțiuni întreprinse de instituțiile din sistemul judecătoresc în legătură cu decizia coaliției de guvernare de a amâna achitarea restanțelor salariale stabilite prin sentințe judecătorești în favoarea magistraților.

became

După adoptarea bugetului de stat în Parlament, Consiliul Superior al Magistraturii a anunţat că instituţiile din cadrul autorităţii judecătoreşti vor fi sprijinite în demersurile lor faţă de decizia coaliţiei de guvernare de a amâna plata restanţelor salariale acordate magistraţilor prin sentinţe.

Citește șiCE lansează Coaliția europeană pentru alfabetizare; PISA 2025 arată gravitatea

properly transformed into

Consiliul Superior al Magistraturii a venit cu o declarație, vineri, după ce Parlamentul a adoptat bugetul de stat, potrivit căreia orice inițiativă a instituțiilor din cadrul puterii judecătorești va fi susținută în ceea ce privește decizia coaliției de guvernare de a amâna achitarea restanțelor salariale către magistrați, stabilite prin hotărâri judecătorești.

Consiliul Superior al Magistraturii subliniază că întârzierea efectuării acestor plăți are drept consecință acumularea unor obligații financiare suplimentare în viitor, și anume dobânda legală și actualizarea în funcție de indicele de inflație, care în anumite cazuri au deja o valoare mai mare decât debitul inițial.

Articolul continuă prezentând detalii suplimentare mai jos.

Consiliul Superior al Magistraturii va lua iniţiativa de a întreprinde, precum şi de a sprijini orice acţiune a instituţiilor din sistemul judecătoresc, în vederea asigurării respectării drepturilor câştigate de magistraţi prin hotărâri judecătoreşti.

Această decizie este menţionată într-un comunicat al CSM, care subliniază că aceste demersuri vor fi făcute în conformitate cu rolul şi responsabilităţile stabilite de Constituţie şi de lege.

O nouă evoluție financiară se conturează în urma proiectului de buget înaintat de către Ministerul Finanțelor către Parlament, care 4,5 miliarde de lei suplimentează bugetul Înaltei Curți de Casație și Justiție, sub conducerea Lia Savonea. Această suplimentare financiară era destinată acoperirii cheltuielilor legate de creșterea salarială a magistraților, cu efect retroactiv. Însă, anumite plăți din cadrul acestei majorări au fost temporar suspendate, conform deciziei luate joi de către coaliție, pentru a crea spațiu financiar pentru ajutorul destinat pensionarilor, o inițiativă promovată de PSD.

Consiliul Superior al Magistraturii a transmis un mesaj ferm cu privire la decizia guvernului de a amâna achitarea sumelor restante către magistrați, care au fost stabilite prin hotărâri judecătorești definitive.
În urma acestei decizii, CSM va lua inițiative și va sprijini toate acțiunile întreprinse de instituțiile din sistemul judiciar.
Aceste măsuri vor fi luate în scopul de a proteja drepturile magistraților și pentru a asigura respectarea deciziilor judecătorești.

Luând în considerare hotărârea luată de către puterile executivă și legislativă de a diminua fondurile alocate inițial pentru achitarea sumelor restante cuvenite magistraților, care rezultă din sentințe judecătorești definitive, precum și îngrijorarea manifestată de către judecători și procurori cu privire la impactul generat de o nouă reprogramare a achitării acestor sume, Consiliul Superior al Magistraturii are în vedere următoarele aspecte:

Decizia coaliției de guvernare de a modifica bugetele instanțelor și parchetelor pentru anul 2026 a avut ca rezultat scăderea semnificativă a sumelor alocate pentru acoperirea arieratelor rezultate din neplata drepturilor salariale restante, care au fost calculate greșit în anii precedenți și recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive.

Pe o perioadă de cinci ani, puterea executivă, având calitatea de debitor, a optat în mod repetat pentru eşalonarea sumelor de plată, iar ulterior, din cauza neîndeplinirii obligațiilor asumate prin aceste eșalonări, a recurs la noi reeșalonări succesive.

În ultimii doi ani, s-a înregistrat o escaladare a acţiunilor ilegale întreprinse de către cel care are obligaţia de a efectua plăţile, îndreptate împotriva creditorilor. Plata sumelor datorate în urma unor decizii judecătoreşti definitive nu a fost asigurată, bugetul de stat rămânând complet lipsit de alocări pentru acoperirea acestor cheltuieli. În prezent, achitarea acestor drepturi salariale a fost reprogramată, fiind acum prevăzută a se realiza inclusiv în cursul anului 2026.

Potrivit instanțelor europene, și anume Curtea de Justiție a Uniunii Europene și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, jurisprudența lor stabilește în mod constant că, deși guvernele au voie să acorde sume de bani în rate, ele nu au însă voie să reprogrameze aceste plăți. În caz contrar, s-ar ajunge la o situație în care însăși esența drepturilor respective să se piardă, drepturi care reprezintă un ”bun” în sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO.

Decizia guvernamentală de a reduce bugetul alocat pentru achitarea datoriilor a fost considerată o încălcare a angajamentului anterior asumat de Executiv, generând o lipsă de încredere între instituțiile statului.
Această măsură a afectat previsibilitatea și respectarea hotărârilor judecătorești definitive, principii fundamentale ale statului de drept.
Prin această acțiune, Guvernul a compromis loialitatea și coerența în rândul autorităților publice, subminând totodată autoritatea și respectul pentru deciziile instanțelor de judecată.

Consecințele acestei decizii sunt deosebit de grave, deoarece bugetul de stat se confruntă acum cu o situație și mai dificilă decât cea inițială, ceea ce duce la obligații suplimentare de plată pentru viitor. În plus, sumele restante acumulate vor fi supuse unor costuri suplimentare, respectiv dobândă legală și actualizarea cu indicele de inflație, care în anumite cazuri au ajuns deja să depășească valoarea debitului principal.

Hotărârile judecătoreşti definitive îşi pierd eficacitatea atunci când plăţile sunt perpetuu amânate, inducând publicului percepţia că respectarea lor ar putea fi opţională, ceea ce contravine ordinii constituţionale.
În plus, realocarea fondurilor de la Ministerul Justiţiei către primării care se confruntă cu dificultăţi financiare evidenţiază importanţa pe care coaliţia de guvernare o acordă justiţiei în cadrul mentalităţii sale.

Consiliul va lua iniţiativa de a implementa şi, totodată, va sprijini toate acţiunile întreprinse de alte entităţi din sistemul judecătoresc pentru a pune în aplicare efectivă drepturile câştigate de magistraţi, aşa cum sunt acestea stabilite prin Constituţie şi prin lege.