Cristian Tudor Popescu a tras o paralelă între realitatea de astăzi și regimul comunist în data de 30 septembrie, susținând că Nicolae Ceaușescu nu a interzis alegerile, deși
„le‑a eviscerat”
Jurnalistul a susținut că, prin refuzul alegerilor anticipate, președintele Nicușor Dan contribuie la diminuarea încrederii în votul românilor.
Citește șiBolojan, despre miniștrii din guvernul Niculescu: Astea sunt resursele umane ale PSD. Nu vreau să desființez persoane cu care am lucrat
„Nicușor, mai tare decât nea Nicu. Ce face acum președintele Dan este văzut de mulți ca o a doua anulare de alegeri, prima fiind în decembrie 2024. După ce a discreditat funcția prezidențială, dl Dan năruie încrederea cetățenilor, câtă mai e, și în instituția fundamentală a democrației – Votul. Că alegerile „sunt rele” n-a spus nici măcar Ceaușescu. Le-a eviscerat, dar nu le-a interzis. Până și în Rusia lui Putin au loc alegeri, așa mutilate cum sunt. Trump a propus americanilor o șpagă de 5.000 $ per căciulă, ca să voteze ce vrea el, dar nu a îndrăznit să suprime alegerile din noiembrie”, a scris CTP pe Facebook.
Și a continuat: „Președintele Dan răspunde astfel dorinței nemărturisite a membrilor menajeriei politice de a nu mai fi târnosiți prin alegeri. Să nu mai fie nevoiți să facă băi murdare de mulțime, să se pupe cu amărăștenii, să le mângâie odraslele pe cap, să se canonească să-i mintă frumos. Au nostalgia nomenclaturiștilor de dinainte de `89, care erau puși în funcții de către Partid și dați jos tot de Partid”.
CTP a criticat apoi argumentul potrivit căruia organizarea alegerilor anticipate ar putea agrava situația economică a României: „Zice președintele că alegerile anticipate ar înrăutăți și mai mult situația economică a țării. Întrebare: Ar înrăutăți-o mai rău decât un guvern cu Grindeanu în frunte?”
În același comentariu, gazetarul a examinat și scenariul unui guvern format din PSD-AUR, afirmând că acesta nu ar viza redresarea economică, ci ar căuta controlul asupra instituțiilor statului de bază.
„Bântuie ideea că ar fi bine să guverneze PSD-AUR, ca să-și demonstreze incompetența în a redresa țara. Eroare: PSD-AUR nu au de gând să facă ceva pentru populime; ajungând la guvernare, vor lua sub control strâns serviciile secrete, Jandarmeria, Poliția, Armata, Justiția, care abia așteaptă. În acest fel, nu vor scădea prețurile, nici șomajul, nu vor îmbunătăți serviciile de sănătate, dar vor urmări și înăbuși brutal orice manifestație de protest. E și asta o soluție, nu?”, a mai afirmat Cristian Tudor Popescu.
Ce planuri are N. Dan pentru viitor? Ce a realizat până în prezent, sub sloganul:
Pace, pace, pace între dobitoace!
, sugerând că el este oierul, nu un berbec obișnuit, a concluzionat gazetarul.
În ultimele câteva ore, guvernul propus de Siegfried Mureșan nu a obținut votul de învestitură în Parlament. În total s-au exprimat 197 de voturi, dintre care 182 pentru și 15 împotriva, rămânând sub pragul de 233 de voturi necesare.
În această situație, Nicușor Dan a declarat că va numi al patrulea premier în data de 5 octombrie, după ce va avea noi consultări cu partidele.
Începând cu 20 aprilie, România se află într-o criză politică, deoarece PSD a renunțat la susținerea premierului PNL Ilie Bolojan. În data de 23 aprilie, miniștrii din guvernul condus de Sorin Grindeanu au prezentat demisia. La 5 mai, moțiunea de cenzură introdusă de PSD și AUR a fost aprobată de Parlament, iar guvernul lui Bolojan s-a încheiat după 11 luni de la investire.
Mai târziu, Nicușor Dan a propus doi candidați pentru funcția de premier: Eugen Tomac, care și-a renunțat la mandat înainte de votul din Parlament, și Adrian Veștea, al cărui guvern a fost respins pe 22 iunie.
La 5 septembrie a trecut un interval de patru luni de când România este guvernată de un cabinet interimar, iar prim‑ministrul rămâne Bolojan.
În noiembrie 2021, coaliția PSD-PNL a fost creată în urma girului fostului președinte Klaus Iohannis, iar în aprilie 2026, după cinci ani de funcționare, s-a rupt.
Cronologia evenimentelor după ce Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai
Ilie Bolojan comandă Guvernul începând din iunie 2025 și Partidul Național Liberal începând din iulie 2025, ocupând funcția de președinte cu autoritate completă.
COMENTARII / 0