În anul 2027, salariile și pensiile din sectorul public român ar putea fi ridicate, după o pauză de doi ani; totuși, creșterile vor rămâne moderate pentru ca Guvernul să poată diminua deficitul bugetar, potrivit unui raport al S&P Global Ratings.
Agenția de rating afirmă că creșterile trebuie să rămână moderate, pentru a nu depăși în mod semnificativ ritmul de creștere al PIB-ului nominal.
Ministerul de Finanțe a declarat vineri seară, 2 octombrie, că Standard & Poor’s a confirmat din nou nivelul suveran BBB- pentru România, cu o perspectivă negativă, păstrând totuși țara în grupul țărilor recomandate pentru investiții.
Citește șiCât câștigă pe lună un măturător de stradă în Germania: salariul poate ajunge și la 40.000 de euro pe an
Conform raportului emis vineri de S&P, România trebuie să scadă deficitul bugetar de la 6,25% din PIB în 2026 la 5,8% în 2027.
În această situație, după două ani de stagnare a salariilor și pensiilor publice, Guvernul ar putea autoriza o creștere moderată a acestora, cu condiția ca intervenția să fie în acord cu planul fiscal pe termen mediu stabilit împreună cu Comisia Europeană.
Deși agenția nu a specificat un procent exact pentru majorările salariale și de pensii, prognozele indică faptul că acestea nu ar trebui să depășească semnificativ creșterea prognozată a PIB-ului nominal, estimată la 6,3% în 2027.
„Vedem puțin spațiu pentru ca majorările salariale sau ale pensiilor să depășească semnificativ creșterea PIB-ului nominal în perioada 2027-2028”, se arată în raportul S&P.
În luna iulie a anului 2026, pensia medie din România a ajuns la 2.821 lei, potrivit celor mai recente informații oferite de CNPP. Cu toate acestea, diferențele de nivel între județe rămân marcante.
În anul 2027, finanțele statului român vor fi nevoite să stabilească un compromis între diminuarea cheltuielilor guvernamentale și ajustarea atentă a salariilor cetățenilor.
S&P afirmă că eforturile de consolidare fiscală trebuie să se orienteze spre restrângerea cheltuielilor, punând accent pe salarii și pensii, având în vedere angajamentele pe care România le-a preluat în cadrul planului fiscal structural pe termen mediu.
Planul prevede o scădere a fondului salarial al sectorului public cu cel puțin 1,5 puncte procentuale din PIB până în 2031. Totuși, scopul nu presupune neapărat reducerea salariilor nominale, ci restrângerea ritmului de creștere a cheltuielilor cu personalul în raport cu economia.
Agenția subliniază că absența unui sistem previzibil al politicii salariale constituie un pericol major. În anul 2025, salariile din domeniul public însumează în jur de 25% din totalul cheltuielilor guvernamentale.
Mai mult, întârzierea în aprobarea legii unitare privind salarizarea a generat un cost de 750 de milioane de euro pentru România, extrase din fondurile PNRR, ceea ce a amplificat presiunea asupra bugetului de stat.
Autoritățile consideră reducerea deficitului bugetar ca fiind o prioritate, conform raportului S&P, care estimează o scădere treptată a acestuia: de la 7,9% din PIB în 2025, la 6,25% în 2026 și 5,8% în 2027.
În 2028, deficitul este așteptat să ajungă la 5%. Pentru a îndeplini aceste obiective, guvernul trebuie să restrângă creșterea cheltuielilor permanente, inclusiv cele referitoare la salariile și pensiile din sectorul public.
În același timp, cheltuielile legate de dobânzi se așteaptă să se intensifice, ajungând la 3,2% din PIB în anul 2026 și la 3,5% în 2028.
Până la sfârșitul anului 2028, acestea ar putea reprezenta aproape 10% din veniturile guvernamentale.
În același timp, datoria publică netă a României ar putea să treacă pragul de 60% din PIB în 2028, comparativ cu 52,7% în 2025, ceea ce va face și mai dificilă creșterea cheltuielilor publice.
Agenția de rating menționează că pe măsură ce se apropie alegerile parlamentare programate pentru 2028, se adaugă un risc suplimentar.
În termeni istorici, perioadele electorale au evidențiat o creștere notabilă a deficitului bugetar, în medie de 1,3 puncte procentuale din PIB.
Experții subliniază importanța unui control riguros asupra cheltuielilor pentru a preveni o mărire a dezechilibrelor fiscale.
În final, S&P indică faptul că bugetul din 2027 va constitui un test crucial pentru credibilitatea politicilor economice ale României. Aplicarea măsurilor de consolidare fiscală și îndeplinirea obligațiilor prestate față de Comisia Europeană sunt vitale pentru stabilitatea financiară a națiunii.
COMENTARII / 0