Cu ce resurse intră România în iarnă și la ce poate apela în cazul unui consum foarte ridicat. Secretarul de stat Pavel Casian Nițulescu: Nu pot să plec din start cu foarte mult optimism

Pavel-Casian Nițulescu, secretar de stat la Ministerul Energiei, a precizat marți după amiază, în urma unor discuții prelungite cu toți principalii participanți ai sistemului energetic,...

Pavel-Casian Nițulescu, secretar de stat la Ministerul Energiei, a precizat marți după amiază, în urma unor discuții prelungite cu toți principalii participanți ai sistemului energetic, că volumul gazelor naturale stocate în depozitele subterane și rezervele de apă pentru hidrocentralele existente în lacurile de acumulare, pe care România le deține înainte de sosirea iernii calendaristice, este semnificativ mai mic decât în anul precedent.

„Am făcut o radiografie, ce am găsit și tot ce există acum în sectorul energetic. Pot să vă răspund cu curaj, că nu stăm atât de bine cum ne așteptam, dar nici rău. Nu pot să plec din start cu foarte mult optimism. Rezervele de gaze naturale sunt mult mai scăzute față de ce a fost anul trecut, cu o diferență la ora actuală de aproximativ 362 milioane metri cubi, adică e o diferență substanțială, care se va regăsi din mai multe puncte de vedere, atât la consumuri, cât și la anumite costuri, a declarat Pavel-Casian Nițulescu.

Conform autorului, în secțiunea referitoare la rezervele de cărbune,

Citește șiDispută între Oana Gheorghiu și Daniel Zamfir pe tema salvării TAROM. Acuzații de dublu limbaj și lipsă de transparență

să zicem că stau binișor

, se estimează aproximativ 579.000 de tone.

Producția de hidro se intensifică.

În contextul rezervelor de apă, autoritățile au stabilit că stocurile din lacurile energetice vor fi rezervate exclusiv pentru echilibrare și, dacă apare necesitatea, pentru satisfacerea cererii de consum, conform declarației lui Pavel Casian Nițulescu.

„Pe partea de hidrologie, avem niște rezerve mult, mult mai scăzute, și neanticipate până în prezent. Rezerva, în termeni energetici, la ora actuală, este de aproximativ 1.240 GW și, ca procent, de doar 43,85% din păcate, într-o scădere. Cum ne-a arătat prognoza meteo pentru luna noiembrie, rămânem, din punct de vedere al precipitațiilor, la o normalitate, dar din punct de vedere al debitelor, suntem sub media anuală, pe partea de Dunăre avem niște debite de aproximativ 1.700m³/s, mult mai puțin față de anii anteriori, puține creșteri”, a explicat secretarul de stat.

Conform lui Pavel Casian Nițulescu, creșterea debitului Dunării va satisface cerințele de susținere a producției de energie nucleară din cele două reactoare de la Cernavodă. În miercuri, Unitatea 2 a fost reconectată, iar Unitatea 1 este programată să reînceapă funcționarea vineri, după finalizarea lucrărilor de reparare a defectului care a cauzat oprirea luni, după trei zile de activitate.

Producția de energie electrică din ape este așteptată să crească, pe măsură ce cresc debitele pe Dunăre și pe cursurile interioare, a declarat Iulius Dan Plaveti, președintele Directoratului și CEO al Hidroelectrica S.A., cel mai mare producător național de energie electrică, la întrebarea reporterului Mediafax, subliniind în același timp că seceta prin care am trecut este cea mai îndelungată de când se fac măsurători în bazinul Dunării.

„Din tot ce știm despre prognoză, debitele pe Dunăre au început să crească și cresc deja, așteptând pentru luna decembrie să ajungem spre 2.500 mc/s, pentru luna noiembrie, probabil 1.700 mc/s, dar este media pentru luna noiembrie, deja este 1.800 mc/s în prezent”, a explicat șeful Hidroelectrica.

Potrivit celei mai recente prognoze pentru Dunăre a Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va avea valoarea de 1800 m3/s în primele două zile, 1850 m3/s în următoarele trei zile, apoi va fi în creștere până la valoarea de 1.950 m3/s, miercurea viitoare, situându-se sub media multianuală a lunii noiembrie (4700 m3/s).

„Au început ploile în bazinul Dunării și în special în zona sârbă, deci o să avem aport pe partea de Sava și, mai mult decât atât, și în țara noastră a început să plouă. Deja sunt estimate ploi substanțiale, mai ales în zona Carpaților Meridionali. Deci, să spunem, și pe afluenții interiori, dar și afluenții Dunării așteptăm creșteri de debite. Prin urmare, producția va creștere. Sperăm ca și partea de rezervă, de apă în laturi să înceapă încet-încet să-și revină. Deci am început, am intrat cu 71%, acum suntem la 44% (rezerva din lacurile energetice – n.r.)”, a detaliat Iulius Dan Plaveti.

Se previzionează un maxim de consum de 9.600 MW.

Responsabilii sistemului au identificat în ședința de marți și posibile variante de pus în aplicare în condiții de criză, în contextul în care consumul este așteptat să depășească pragul de 9.000 MW, chiar și până la 9.600 MW, în unele scenarii, a explicat Pavel Casian Nițulescu.

„Capacitatea de import poate ajunge până la 4.600 MW, dar mai exact 4000 MW este cea normală. Există posibilitatea să importăm la orele de vârf, avem posibilitatea să repornim și alte capacități de producție de energie electrică. De aceea am avut comandamentul mult mai larg și am durat mai mult, am identificat soluțiile care pot fi scoase în momentul de criză. Avem un grup de lucru cu cei de la DEN (Dispecerul Energetic Național – n.r.) în care identificăm și probabil, până la sfârșitul anului vor mai intra în sistem încă 1.000 MW pe diferite surse de produse de energie electrică, că este regenerabil, că este pe combustibil fosil, adică gaze.După cum bine știm, și la Centrala Mintia sunt testele tehnologice și de acolo mai există un acord de energie la anumite ore. Ei funcționează ca și testare, de aproximativ 8h/zi. Din ianuarie vor începe și testele la centrala de la Iernut, chiar dacă a durat puțin mai mult, dar suntem convinși că va ieși bine și va fi chiar la momentul când ne așteptam”, a explicat secretarul de stat din Ministerul Energiei.

La ora 17:43, importurile României au atins un prag de peste 3.000 MW, în timp ce consumul era deja peste 8.000 MW.

În detaliu, cererea de energie a atins 8.065 MW, iar producția a ajuns la 5.041 MW, din care peste 40% provenea din gaz. Reactorul 2 din Cernavodă, reluat dimineața pentru prima dată de la 13 august, a atins aproximativ 40% din capacitatea instalată:

  • 42.75% Hidrocarburi – 2154 MW
  • 31.85% Hidro – 1605 MW
  • 16.47% Cărbune – 830 MW
  • 5.68% Nuclear – 286 MW
  • 1.49% Instalații de stocare – 75 MW
  • 1.09% Biomasa – 55 MW
  • 0.89% Eolian – 45 MW
  • -0.22% Foto – -11 MW

Suma totală 5.041 MW – (Producția in 11-11-2026 ora 17:43)

„Sunt mai multe scenarii pentru creșterea consumului, acesta depășește 9000 MW, 9.200 MW, chiar până la 9.600 MW. Sunt anumite scenarii care sunt doar de evidență, și scenarii optimiste și chiar pesimiste, dar avem și soluțiile pentru a interveni în orice condiții”, a explicat Pavel Casian Nițulescu.

Nivelul maxim estimat ar putea fi observat în perioade reci, pe termen scurt, atunci când temperaturile rămân peste -10° în mai multe zone ale țării, conform oficialului.

„Ianuarie și februarie sunt cele două luni de vârf, care, am văzut și în anii anterior, și de acum zece ani, și acum douăzeci de ani, consumurile creșteau foarte mult după ora 18:00 seara, până la ora 23:00 erau vârfurile de consum și există posibilitatea să ajungă chiar la 9.600 MW consum, dar, cum  v-am zis, există scenarii și de intervenție, și de remediere, și de acoperire”, a explicat secretarul de stat din Ministerul Energiei.

În urma temperaturilor scăzute din ultimele zile, consumul de energie electrică în România a înregistrat peste 8.000 MW în seara zilei de 2 noiembrie, marcând prima astfel de situație în opt luni, potrivit datelor oficiale ale operatorului național de sistem și transport al energiei electrice, Transelectrica.

În data de 21 ianuarie, a fost înregistrat recordul de consum instantaneu al anului, atingând 9.305 MW, în timp ce producția totală a însumat 8.253 MW, dintre care 1.273 MW au fost generate de Centrala nucleară Cernavodă.

România intră în stare de alertă energetică 1 august, ca urmare a închiderii primei unități de la Cernavodă, cauzată de debitul redus al Dunării în data de 28 iulie. Această situație a redus la jumătate producția celor două hidrocentrale de la Porțile de Fier, care, pe termen lung, furnizează 10-15% din energia națională.

„Toți suntem responsabili”

În răspuns la o întrebare adresată de reporterul Mediafax privind eventuale apeluri sau recomandări pentru reducerea voluntară a consumului, Pavel Casian Nițulescu a subliniat că fiecare utilizator trebuie să își asume responsabilitatea pentru propriul său comportament.

„În primul rând, fiecare cetățean este responsabil pentru consumul propriu. Recomandările au fost, dacă sunt preluate de către cetățeni… și părerea mea este că fiecare se motivează sau automotivează  să-și reducă consumul de energie sau de gaze naturale. Într-adevăr, sunt anumite ore ale zilei când consumul crește și când prețul, automat, la energie pe piața zilei următoare, și nu numai, este destul de ridicat E normal să se facă o conștientizare să se reducă, să spele cu mașina…, nu vreau să dau explicațiile astea, că nu sunt corespunzătoare. Dar eu zic că fiecare cetățean este responsabil pentru ceea ce face. Dacă toți ne gândim la țara asta să avem lumina aprinsă, să avem energie sau pentru că avem căldură în apartament și prețurile mai corespunzătoare și mai atractive pentru fiecare, zic că toți suntem responsabili pentru a face ceva pentru bine și pentru noi, și pentru cetățeni, și pentru România”, a declarat secretarul de stat.

În ce interval ar putea fi redus consumul companiilor?

În cadrul interogărilor presei, Pavel Casian Niculescu a subliniat că utilizatorii cu consumuri mari ar putea fi supuși limitărilor, nu deconectării de la rețea, sub anumite condiții, pe fondul unor analize și strategii, în scopul echilibrării sistemului.

„Nu am luat în considerare decuplarea marilor consumatori, mai ales în perioada de iarnă. Aia ar fi culmea, să decuplăm consumatorii. Sunt și alte soluții. Pot să fie doar limitați, dar nu decuplați, la anumite ore”, a spus oficialul, respectiv în vârfurile de consum, în funcție de zona geografică, producția de energie electrică sau starea rețelelor, de transport sau de distribuție.

COMENTARII / 0