Codul civil determină proprietatea gardului dintre două imobile, modul de împărțire a cheltuielilor pentru construcție și întreținere, precum și responsabilitățile vecinilor privind linia de hotar. Avocatul Bogdan Pițigoi a precizat pentru Digi24.ro că există diverse opțiuni când un proprietar nu dorește să contribuie la costuri sau instalează împrejmuirea pe terenul vecin.
Experții avertizează că neîndeplinirea acestor reguli poate transforma o lucrare aparent simplă într-un litigiu între vecini.
Care este proprietarul gardului situat între două proprietăți?
Citește șiDarwin a murit fără să poată demonstra. După 150 de ani, știința a confirmat bănuiala despre o plantă carnivoră
“Potrivit articolului 660 din Codul civil, zidul, șanțul sau orice altă despărțitură aflată între două terenuri este prezumată a fi proprietatea comună a vecinilor, dacă actele sau alte dovezi nu indică o situație diferită.”
Gardul situat pe linia de hotar este, în general, considerat o despărțitură comună, deținută de ambii proprietari. Excepția apare când există dovezi care arată că gardul aparține exclusiv unuia dintre ei.
O situație diferită apare atunci când unul dintre vecini construiește gardul în interiorul propriului teren, fără ca acesta să fie amplasat pe linia de hotar. În acest caz, împrejmuirea nu mai reprezintă un bun comun, ci este, în principiu, proprietatea exclusivă a celui care a ridicat-o pe terenul său.
a explicat avocatul Bogdan Pițigoi
Care este responsabilitatea financiară pentru construirea și întreținerea gardului dintre proprietăți vecine?
Atunci când gardul se află pe linia de hotar și marchează o despărțitură comună, costurile de construire pot fi împărțite între ambii proprietari, conform prevederilor Codului civil. Articolul 662 permite fiecărui vecin să solicite celuilalt contribuția la realizarea împrejmuirii, iar Articolul 663 prevede că lucrările de întreținere și reparație se plătesc proporțional cu dreptul fiecărui coproprietar.
În ce condiții un vecin poate renunța la dreptul de coproprietate asupra gardului.
„Există și o excepție de la această regulă. Unul dintre coproprietari poate renunța la dreptul său asupra despărțiturii comune, situație în care nu mai este obligat să participe la cheltuielile de întreținere și reparare. Renunțarea nu este însă posibilă dacă proprietarul are o construcție sprijinită de despărțitura comună sau beneficiază în alt mod de aceasta. Într-un asemenea caz, el rămâne obligat să contribuie la costurile aferente.
În ceea ce privește înălțimea gardului, în absența unor dispoziții legale, reglementări de urbanism sau a unui obicei local, aceasta se determină prin acordul vecinilor,
fără a putea depăși doi metri.
a adăugat specialistul
Ce se produce când un vecin nu acceptă să participe la costuri.
„Situația se complică atunci când unul dintre vecini dorește construirea gardului, iar celălalt refuză să participe la cheltuieli.”
Conform prevederilor din Articolul 662 al Codului civil, orice proprietar are dreptul să impună vecinului său să contribuie la costurile realizării unei despărțituri comune.
Astfel, un simplu refuz nu elimină obligația stabilită prin lege. Dacă părțile nu reușesc să ajungă la un acord, proprietarul afectat poate solicita instanței să oblige cealaltă parte să achite contribuția care îi revine.
Nici faptul că un proprietar nu dorește să participe sau susține că nu își permite costurile nu îl exonerează automat. Dacă instanța stabilește obligația de plată, hotărârea devine obligatorie și poate fi pusă în executare în cazul în care nu este respectată de bunăvoie.”, a mai precizat sursa Digi24.ro
Ce acțiuni poți întreprinde dacă vecinul a amplasat gardul dincolo de hotar?
În procesul de amenajare a gardului, este esențial să se observe linia de hotar dintre cele două parcele. În cazul în care împrejmuirea depășește această linie și intră pe proprietatea vecinului, persoana afectată are dreptul să solicite corectarea situației și readucerea limitei la starea inițială.
În funcție de circumstanțe, proprietarul poate adresa instanței o acțiune de revendicare pentru a recupera suprafața ocupată fără drept, sau poate iniția o acțiune de grănițuire când trebuie stabilit traseul exact al hotarului.
instanța poate ordona realizarea unei expertize topografice și cadastrale dacă limita dintre proprietăți este contestată, pentru a clarifica situația din teren. În funcție de concluziile expertului, gardul poate fi mutat sau modificat astfel încât să respecte hotarul.
Care dintre părți ar trebui să asigure cheltuielile pentru remedierea situației.
„Dacă instanța constată că împrejmuirea a fost construită cu încălcarea dreptului de proprietate al vecinului, persoana responsabilă poate fi obligată să suporte costurile necesare remedierii situației. În funcție de circumstanțe, acestea pot cuprinde cheltuielile de judecată, costul expertizei și sumele necesare pentru mutarea sau modificarea gardului.
Aceste reguli pot fi puse în aplicare și pentru alte tipuri de construcții.
“Aceleași principii se pot aplica și altor construcții. Dacă o anexă ori un alt imobil ocupă, chiar și parțial, terenul învecinat, proprietarul afectat poate solicita în instanță măsurile necesare pentru restabilirea dreptului său de proprietate.”
a conchis avocatul Bogdan Pițigoi.
COMENTARII / 0