Cum a ajuns o superputere ca Statele Unite să depindă atât de mult de ajutorul Finlandei în Arctica. Rusia și China, marile amenințări

Atunci când vine vorba de construirea spărgătoarelor de gheață, o superputere ca Statele Unite are mare nevoie de aliații ei. La șapte ani după ce...

Atunci când vine vorba de construirea spărgătoarelor de gheață, o superputere ca Statele Unite are mare nevoie de aliații ei. La șapte ani după ce Washingtonul a comandat primele nave grele de acest tip construite în SUA în ultima jumătate de secol, niciuna dintre ele nu este gata încă – primele trei vase ar putea ieși din șantierele navale americane abia în 2033, potrivit Newsweek.

Canada se confruntă cu o situație echivalentă. Autoritățile canadiene au lansat recent un proiect de 11 miliarde de dolari, destinat edificării a șase nave spărgătoare de gheață pentru Garda de Coastă canadiană. Primul ministru, Mark Carney, a declarat că prima navă va fi operațională în 2032, iar întregul ansamblu de nave nu va fi completat decât în 2038.

SUA se confruntă cu o situație dificilă, iar acest moment coincidă cu creșterea importanței și a disputelor din zona arctică, motivată de factori precum securitatea, economia, tehnologiile emergente, schimbările climatice și activitățile de cercetare.

Citește șiIncendiu devastator în bloc din China: 15 moarte și zeci la spital

Surprinzător, situația în Finlanda este mult mai favorabilă, deoarece construcția primelor patru spărgătoare de gheață, comandate de Statele Unite, a luat naștere în acest an și se prevede că va fi finalizată până la sfârșitul anului 2028.

„Finlanda a fost, în mod tradițional, un soi de superputere când vine vorba de construcția de spărgătoare de gheață”

a declarat Robin Haggblom, consilier principal al companiei daneze Risk Intelligence.

60% din totalul navărilor capabile să opereze în apele înghețate au fost realizate în Finlanda sau au fost concepute de finlandezi, fiind esențiale pentru că toate porturile din țara lor se îngheață în lunile de iarnă.

America se confruntă cu o necesitate critică pentru flotă nouă de spărgătoare de gheață.

În această situație, Statele Unite se regăsesc într-o poziție neobișnuit de modestă: pentru a-și consolida prezența în Arctica, Washingtonul trebuie să se inspire de la un aliat european de dimensiuni reduse, care a intrat în NATO doar în 2023.

Casa Albă a anunțat anul trecut un acord pentru construirea a 11 spărgătoare de gheață în cadrul programului Arctic Security Cutter (ASC) destinat Păcii de Coastă americană, iar finlandezii au dobândit un rol esențial în această inițiativă.

6,8 miliarde de dolari, acordurile cuprind două companii americane: Bollinger Shipyards, care colaborează cu Rauma Marine Constructions din Finlanda, și Davie Defense, care colaborează cu Helsinki Shipyard.

Odată ce primele nave sunt finalizate în Finlanda, cunoștințele și tehnologia obținute vor fi predate în SUA, care în acest context acționează ca partener secundar. America are nevoie urgentă de aceste spărgătoare de gheață.

Ruta transpolară reprezintă cea mai rapidă conexiune dintre teritoriul continental al Rusiei și cel al Statelor Unite, determinând astfel importanța esențială a regiunii arctice pentru securitatea Statelor Unite.

Puterea Statelor Unite de a sprijini diverse operațiuni în Arctica se reduce.

În regiunea arctică, Rusia deține cea mai extinsă prezență, având lungimea coastei arctice cea mai mare dintre cele opt state ale zonei. De asemenea, țara posedă numărul maxim de spărgătoare de gheață, peste 40. Unele dintre aceste nave au fost construite complet în Finlanda.

Statele Unite au o prezență semnificativă în zona arctică, însă nu au mai mult decât trei nave de tip spărgător de gheață, care se confruntă frecvent cu probleme tehnice.

China, fără teritorii în zona arctică, posedă 5 spărgătoare de gheață, utilizate în misiuni climatice, pentru transport maritim și în scopuri militare. Beijingul desfășoară un program intens de creștere a flotei sale, iar aceste nave circulă frecvent în Arctica și în apele din apropiere de Antarctica.

„Indiferent de viziunea ta asupra lumii, vei găsi ceva ce face ca Arctica să fie mai interesantă astăzi decât era în urmă cu un deceniu”, a spus Haggblom.

În acest moment critic,

capacitatea Statelor Unite de a susține diferite tipuri de operațiuni în Arctica este în scădere

a mai spus expertul danez.

s-a atrofiat

.

ASC este

„unul dintre cele mai importante programe, în acest moment”

, a menționat Haggblom, care l-a comparat atât cu programul de apărare arctică Golden Dome, cât și cu conceptul navei de război (cuirasat) din „clasa Trump

Statele Unite pot, cu certitudine, să finalizeze complet inițiativa de spărgere a gheții. Marea problemă rămâne dacă vor reuși să o termine la termen și fără a genera cheltuieli suplimentare.

COMENTARII / 0