BBC World Service a identificat zeci de pagini de Facebook care, în ultimele 30 de zile, în intervalul premergător alegerilor parlamentare anticipate din Serbia, au difuzat reclame politice plătite orientate împotriva mișcării studențești, conținând acuzații nefondate.
Chiar dacă conținutul acestor reclame este politic, ele nu indică clar cine a acoperit costurile, o obligație stipulată de politica Meta, firma proprietară a platformei Facebook.
Un total de 56 de pagini, identificate de BBC, au difuzat cel puțin 90 de reclame pe diverse platforme Meta între mijlocul lunii septembrie și mijlocul lunii octombrie.
Citește șiGrindeanu va cere angajarea răspunderii Guvernului pentru două reforme majore: „Vom arăta concret cum se face”
Meta a șters 47 de anunțuri de pe paginile monitorizate de BBC în ultima lună.
În toate cazurile, agentul de publicitate nu a marcat materialele ca conținut referitor la chestiuni sociale, alegeri și politică.
Când o reclamă este ștearsă, se obțin mai multe informații despre ea în Biblioteca de reclame Meta.
Regulamentul privind finanțarea activităților politice prevede interdicția de a obține fonduri străine pentru orice tip de propaganda politică. BBC a observat că toate aceste anunțuri au fost achitate în moneda locală; până la 16 octombrie, suma totală a ajuns la cel puțin 29.437 lei, echivalentul a aproximativ 5.500 euro.
Potrivit informațiilor oferite de Meta, cel puțin trei dintre anunțuri au fost finanțate de o singură firmă din România.
În spatele fiecărui anunț sponsorizat pe Facebook se ascunde o pagină.
Aceste mesaje, fie că sunt în formă de scris, imagini sau clipuri video, pot fi trimise către un public țintă, considerabil mai extins decât cel pe care îl ar atinge pagina în mod obișnuit.
În Serbia, Meta permite publicitatea politică, însă regulile de transparență se ajustează în funcție de cine finanțează campania.
Partidele politice sunt nevoite să depună raporturi privind bugetele de campanie, în timp ce părțile terțe, denumite așa-numite, trebuie să informeze Agenția Anticorupție înainte de a depăși pragul stabilit pentru cheltuieli de campanie online.
Până în acest moment, însă, niciun individ nu s-a înscris.
Reclame nejustificate privind opoziția, susținute de un pretext nostalgic.
Cele mai multe dintre aceste pagini au fost accesate în 9 și 10 septembrie, în același timp când au fost anunțate alegerile.
Imaginile de profil sunt create de inteligența artificială, iar denumirile nu prezintă nicio legătură cu domeniul politic, cum ar fi
„Parfumul grădinii bunicii”
sau
„Subiecte pentru pauza de cafea”
.
Aceste 56 de pagini au fost extrem de active: au lansat peste 800 de clipuri video scurte, concentrându‑se asupra candidaților din lista „Studenții pentru victorie” la Adunarea Națională a Serbiei și asupra politicienilor din opoziție.
milioane de vizualizări pentru unele dintre clipuri, în același timp paginile atrag doar câteva zeci de urmăritori.
Publicitatea video plătită servește la extinderea publicului mai larg.
„Prin plata reclamelor, ajungi la un public mult mai larg decât în cazul conținutului organic”
Sam Jeffers, creatorul grupului Who Targets Me, care promovează claritatea în publicitatea politică, a declarat pentru BBC.
El adaugă că această acțiune facilitează, de asemenea, trimiterea de mesaje țintite către anumite grupuri demografice.
Un purtător de cuvânt al Facebook subliniază că „agenții de publicitate care doresc să difuzeze reclame despre probleme sociale, alegeri sau politică trebuie să treacă printr-un proces de autorizare și să dezvăluie cine a plătit pentru reclamă”.
Unele dintre anunțurile pe care le-am semnalat au fost șterse înainte ca BBC să le contacteze, iar
„am eliminat, de asemenea, toate celelalte care au fost publicate fără autorizația și dezvăluirea necesare”
a adăugat el.
În videoclipurile de lungime scurtă, atenția este adesea direcționată către personalități marcante din mișcarea studențească, care sunt deseori prezentate ca fiind violente sau irresponsabile.
În anumite situații, candidatii se găsesc acuzați de abuz de funcție sau de bani, însă nu există nicio dovadă.
Un clip, care a acumulat milioni de vizualizări, a pus accent pe credința musulmană a Sanela Ramadanović, candida din opoziție.
De-a lungul lunii octombrie, acesta a circulat pe numeroase pagini, însoțit de întrebarea:
„Ea să conducă Serbia?”
Aceste înregistrări au fost însoțite de sute de comentarii încărcate de ură.
Mai multe dintre clipuri se remarcă printr-un format distinct: ecranul este divizat în două, iar în secțiunea superioară apare un video, în timp ce în cea inferioară se află un prezentator care pare să citească dintr-un teleprompter.
Chiar dacă fețele dau impresia de autenticitate, tonul și mișcările nu se aliniază cu așteptările unui vorbitor nativ sârb.
Toată investigația realizată de jurnaliștii BBC poate fi citită AICI.
COMENTARII / 0