În sâmbătă precedentă, am participat la o inițiativă de plantare a arborilor în comuna Poienarii Burchii din județul Prahova, unde s-a înregistrat un Guinness World Records pentru cea mai mare grupare de persoane care plantează copaci simultan.
Am ales să particip de bunăvoie. Nici partidul, nici patronul nu m-au forțat; nici sindicatul nu m-a impus; nici șefa de HR din companie nu m-a mobilizat. Nu am fost impulsionat de un sentiment patriotic – România pe primul loc! Și nici de apelul ecologiștilor ce se străduiesc să protejeze planeta de efectul încălzirii globale.
M-am dus: 1) din curiozitate; 2) ca să mănânc o porție de fasole cu cârnați. Moca. Dacă organizatorii, Asociația Act for Tomorrow și Kaufland România, anunțaseră că dau fasole cu cârnați și alte gustări, nu puteam să pierd această ocazie. Obiectivul numărul 2 l-am atins: am mâncat două porții de iahnie! Numai că o porție conținea câte un cabanos subțirel. L-am împărțit în două bucăți și astfel am mâncat fasole cu „cârnați”.
Citește șiVideo Blocaj la vama Siret, înainte de sărbători. 360 de camioane așteaptă să iasă din România
Curiozitatea de la obiectivul numărul 1 mi-a fost dezumflată imediat după ce am coborât din autocarul care ne-a adus în zona rezervată. O organizare proastă: tipic românească. Am toată înțelegerea pentru dificultatea organizatorilor de a gestiona mișcările a peste 3.000 de persoane pe o zonă foarte restrânsă.
La ora 9.00, participanții s-au scufundat prin pământul înmuiat, fără a primi indicații privind locurile unde ar fi putut obține vestele roșii marcate cu logo-urile organizatorilor, brățările de participare, bidoanele de apă (destinate să ude pomul), punctele de alimentare cu apă sau mănușile.
Aventura identificării acestor lucruri s-a transformat într-o bulibășeală. Cei câțiva organizatori nu au făcut față puhoiului de oameni care veniseră abulici, dezorientați, nerăbdători să sape pentru a stabili un record istoric pentru România. Cu o țară prăbușită ca România, un astfel de record dă bine la orgoliul național. Dă bine la mentalul colectiv. Absența comunicării și a explicării procedurilor din partea organizatorilor a creat o devălmășie. Toți se învârteau ca niște muște fără cap.
Noroiul în care am înotat n-a fost o problemă. Așa-i la țară, pe tarla. După atâtea zile ploioase, nu se aștepta nimeni să găsească un câmp uscat, pietruit și asfaltat. Doar n-am mers într-un parc de distracții. Am plantat înfruntând vitejește noroiul. De ce să mă plâng? Alți oameni, loviți de soartă, în anii ’50, au tăiat stuf cu apa până la brâu, în Delta Dunării. Recunosc, comparația asta între voluntarii care au înfăptuit un record mondial pentru România și deținuții politici care au murit pe capete la stuf este deplasată și aiurea.
Totuși, nu am putut să mă abțin… Guinness World Records nu va înregistra niciodată „recordul” impus de regimul comunist privind numărul de morți din lagărele de muncă forțată. Astfel, oamenii contemporani s-au prezentat voluntari pentru a depăși acest record în numele României. Să-i lăudăm!
Proasta organizare a determinat formarea unor grupuri de persoane care se strângeau pentru a obține un sandviș din cutiile aduse de Kaufland. Unii, asemenea românilor, au ridicat câte două-trei cutii, pentru a le avea la dispoziție o săptămână, deoarece aveau numeroși nevoi
Totuși, am observat pe Andrei Coșuleanu, șeful Asociației Act for Tomorrow, un membru al familiei spirituale a activiștilor politici din Dâmbovița, descris ca tupeist și guraliv
Vraji! Dacă producătorul de vin, unul dintre susținătorii plantării, a aranjat baxurile cu sticle de vin roze în centrul zonei, atunci nu exista niciun obstacol pentru posibila anulare. Totuși, la fel ca orice manager de tară, Coșuleanu trebuia să se implice.
După vreo oră și ceva de vânzoleală prin noroaie, Andrei Coșuleanu a urcat pe scenă și a explicat mulțimii ce trebuie să facă. Nu înainte de a remarca prezența Nataliei Intotero, ministra mediului, pe care a invitat-o pe scenă. Intotero n-a venit singură, ci însoțită de colegii de partid Radu Oprea, ministrul apărării, și Alexandru-Mihai Ghigiu, ministrul investițiilor și proiectelor europene. Toți erau înconjurați de notabilități locale, țuțeri și băgători în seamă.
Grupul ăsta de pesediști, care venise echipat corespunzător pentru plantare (fără blănuri sau mantouri de firmă), mi-a creat greață. Repet, n-am avut la îndemână un tirbușon ca să-mi dreg stomacul cu vinul sponsorului. PSD trebuie întotdeauna să se lipească de ceva la vedere, ca să dea bine la popor. Pesediștii sunt niște lipitori, și la bani, și la imagine. Nu pierd nicio ocazie. Înțeleg că Natalia Intotero este noua ministră a mediului, deci prezența ei era justificată.
Ar fi fost la fel de justificată și participarea predecesoarei sale, Diana Buzoianu, în perioada mandatului în care s-a pregătit acest record. Vă rog să nu privim acest eveniment în termeni politici. Nu am observat reprezentanți de marcă din alte partide. Miniștrii PSD au instalat
Cert este că, pe măsură ce mă tot învârteam prin noroi, în așteptarea plantării propriu-zise, mi-am dat seama că particip la un circ cu finalul deja stabilit. Recordul era deja bătut înainte, din mai multe motive: toți sponsorii, în frunte cu gigantul Kaufland, n-ar fi băgat o căruță de bani dacă nu ar fi fost siguri că recordul de plantare va fi omologat; omul de la Guinness World Records avea deja pregătită placheta prin care certifica noul record; miniștrii PSD n-ar fi venit voioși la această plantare fără să fie asigurați că se va lăsa cu un record și cu interviurile aferente; toată această desfășurare de forțe nu putea să se încheie decât cu o victorie.
Deci, totul a fost aranjat ca România să intre în Cartea Recordurilor. Nu trebuia decât găsit numărul corespunzător de voluntari care să participe la acest circ. Sponsorii au fost mulțumiți: și-au trecut în portofoliu o altă acțiune din politica progresistă la modă – sustenabilitatea. Firmele se pun bine și cu guvernul – uite ce facem pentru comunitate! -, dar se pun și cu poporul consumator și patriot, căruia îi dau de mâncare. Moca. În niciun moment nu s-a pus la îndoială doborârea recordului. Felicitări organizatorilor!
Plantarea a avut loc în acord cu regulamentele și a fost însoțită de fotografii, chiote, felicitări și entuziasm popular. Am inițiat o pădure pentru România. Jurnaliștii prezenți la ceremonie au descris evenimentul în mod tipic: superficial, nătâng și pueril. Am clarificat cu presa: una se prezintă la televiziune, cealaltă reprezintă realitatea.
În cadrul ceremoniei de premiere, în timp ce se desfășurau fotografiile și discursurile, au fost servite porții de iahnie cu cârnați. Am realizat 2
După publicarea articolului, organizatorii evenimentului au oferit redacției Libertatea dreptul de a replica, iar întregul răspuns îl publicăm mai jos:
„Îi mulțumim domnului Petre Barbu pentru participare și am luat în considerare observațiile privind organizarea și aglomerările apărute. Respectăm opiniile critice și, pentru că autorul menționează că a fost prima sa experiență de plantare, propunem un scurt ghid pentru următoarea.
1. Terenul
Plantările se realizează pe suprafețe ideale pentru împădurire, iar după ploi abundente acestea se transformă în zone noroioase. Noroiul poate fi incomod pentru încălțăminte, însă umiditatea solului stimulează rădăcinarea puieților.
2. Planificarea logistică a evenimentului
Peste 3.700 de participanți presupune un efort logistic major și, uneori, provoacă aglomerație. Această posibilitate a fost anunțată înainte de eveniment. Comentariile legate de organizare rămân valoroase și contribuie la îmbunătățirea experienței viitoarelor acțiuni.
3. Caracterul unei acțiuni de voluntariat
Voluntariatul nu implică recompense materiale, conform definiției. Totuși, pentru a crea o experiență agreabilă, cei care au coordonat evenimentul au furnizat transport gratuit pentru grupurile participante, instrumente, mănuși, apă, gustări și o masă caldă, cu porții suplimentare incluse. Un partener a livrat sticlele de vin, în cantitate restrânsă, ca cadouri la încheierea evenimentului. Cu toate acestea, plantarea rămânea principalul scop al zilei.
4. Înregistrarea participării la record
Participarea la eveniment nu a garantat automat înscrierea în record. Fiecare participant a fost înregistrat în mod individual, a primit un cod QR și a fost scanat la intrarea în zona delimitată. Procesul de plantare a fost supravegheat de un reprezentant al Guinness World Records și de inspectori independenți. În total, 2.512 de participanți au fost confirmați ca îndeplinind criteriile, comparativ cu recordul precedent de 2.055 deținut de India.
5. Contrastul dintre experiența proprie și declarațiile factuale
Respectăm dreptul autorului de a considera că anumite aspecte ale organizării puteau funcționa mai bine. Afirmația că recordul ar fi fost „aranjat” reprezintă însă o acuzație gravă, pentru care articolul nu prezintă dovezi.
Placheta a fost pregătită pentru posibilitatea validării recordului, fără a asigura rezultatul. Ministerul Mediului a acționat ca partener instituțional, însă reprezentanții autorităților nu au participat la organizarea evenimentului și nu au influențat stabilirea rezultatului.
Respectăm libertatea de opinie și dreptul la critică, însă considerăm important ca experiențele personale să fie delimitate de afirmațiile factuale, iar acuzațiile grave să fie susținute prin dovezi, nu prin speculații sau generalizări depreciative la adresa participanților. Nimeni nu ar trebui să formuleze ingerențe sau să tragă concluzii cu privire la fapte, intenții ori comportamente fără a avea dovezi care să le susțină. În acest caz, considerăm esențial ca orice afirmație să fie fundamentată pe informații verificabile și prezentată cu responsabilitate, pentru a evita interpretările nejustificate care pot afecta reputația organizatorilor, a partenerilor și a voluntarilor implicați”.
COMENTARII / 0