Dosarul se referă la Gregor Hudohmet, care ocupă funcția de director în cadrul GEN-I Sonce, și la Cristian Theodor Dragomir, care deținea poziția de CEO la Waldevar Energy în momentul în care au fost descoperite faptele. Compania deținută de antreprenorul Leon-Ion Arhire (VEZI GALERIE FOTO) a înregistrat un salt financiar imens în perioada recentă (CITEȘTE AICI MAI MULTE!)
Conform documentelor exclusive furnizate de MEDIAFAX, DNA susține că în intervalul februarie‑septembrie 2026, Hudohmet a cerut administratorului unei alte companii suma de 450.000 de euro plus TVA, echivalentă cu 2% din valoarea unui contract semnat în iulie. Procurorii susțin că Dragomir a oferit sprijin în această acțiune.
Proprietarul firmei Waldevar, Leon-Ion Arhire, a cooperat cu procurorii din DNA și a explicat modul în care a stabilit mita.
Citește șiAnimaWings a cerut insolvența, iar zeci de curse sunt anulate. Ce pot face românii care s-au trezit cu zborul anulat și cum își pot salva vacanța. Explicațiile companiei aeriene
Hudohmet este supus unei investigații privind acceptarea de mită (CITEȘTI AICI CARE A FOST TRASEUL ȘPĂGII!), în timp ce Dragomir este urmărit pentru complicitate în aceeași acțiune. Pe data de 26 septembrie, Tribunalul București a dispus arestarea preventivă a ambilor pentru o perioadă de 30 de zile.
Contractul, subiectul principal al anchetei, se referă la un proiect energetic realizat în Gheorgheni, unde compania GEN-I Sonce a anunțat construirea unui sistem de stocare a energiei în baterii cu capacitatea de 55 MW și 220 MWh. Compania a prezentat proiectul ca fiind cel mai mare în construcție din România în acel moment.
Motivul Tribunalului București, obținut exclusiv de Mediafax, furnizează acum informații adiționale privind modul în care, conform acuzării, suma de 450.000 de euro ar fi trebuit să adopte forma unei plăți comerciale aparent legitime.
Contractul, menționat ca fiind destinat să ofere o iluzie de legalitate a plății
În fața Tribunalului București, procurorul DNA a susținut că activitățile comerciale ar fi fost utilizate pentru ascunderea presupusei mite.
Conform acuzării, sistemul ar fi operat prin intermediari și printr-un model de contract de comision stabilit de Smart Green Design.
DNA a demonstrat că, în faza inițială, compania nu deținea codul CAEN indispensabil pentru activitatea specificată în contract.
Ulterior, codul CAEN ar fi fost obținut, potrivit procurorului, pentru a conferi documentului o aparență de legalitate.
DNA a susținut ulterior că unul dintre implicat în schemă ar fi realizat că documentul nu reflecta realitatea și că funcția sa ar fi fost exclusiv de a ascunde presupusa mită.
„Acești 450.000 de euro nu erau bani datorați de Waldevar”
În cadrul sesiunii judecătorești, instanța a citat declarația lui Adrian Frățean.
El a susținut că suma indicată în proiectul de contract nu reprezenta fondurile pe care Waldevar Energy le datora Smart Green Design pentru o prestație efectivă.
„Acești 450.000 euro menționați în draftul de contract la care am făcut referire nu erau bani care să fie solicitați sau datorați de către Waldevar Energy SRL către Smart Green Design”, se arată în declarația redată în motivare.
Frățean a declarat că nu a recomandat în mod special pe Waldevar și că acea sumă nu era adresată lui.
Conform declarației sale, din dialogurile avute cu Gregor Hudohmet a dedus că suma de 450.000 de euro era destinată lui.
„Vom găsi o metodă de a transmite mai departe banii”
Un alt pasaj din mărturisire prezintă ceea ce autoritățile de urmărire criminală consideră că ar fi reprezentat metoda ideală pentru transferul ulterior al fondurilor.
Frățean a declarat: „Regret că nu am refuzat de prima dată propunerea lui Gregor Hudohmet de a intermedia facturarea acestui contract”.
Conform declarației sale, Hudohmet i-a spus să nu se îngrijoreze, deoarece se pregătea să se identifice o metodă prin care fondurile să fie predate mai departe.
„Gregor Hudohmet mi‑a spus să stau liniștit că nu este nicio problemă, în sensul că vom găsi o metodă de a transmite mai departe banii de la Smart Green Design”, se menționează în motivare.
Procurorul DNA a afirmat că aceste declarații trebuie confirmate prin compararea cu celelalte probe puse la dispoziție în dosar, inclusiv cu înregistrările ambientale obținute în timpul anchetei.
DNA: se crede că mecanismul a operat prin intermediari
Procurorii au susținut în fața instanței că mecanismul în cauză a fost conceput exact pentru a disimula adevărata esență a tranzacției.
În viziunea DNA, recurgerea la intermediar și la documente comerciale ar fi permis ca suma de 450.000 de euro să fie prezentată ca plată legitimă.
Procurorul a afirmat că accesul persoanelor investigate la resurse financiare și la pozițiile de conducere din companii ar putea genera un risc de influențare a angajaților sau a partenerilor comerciali.
DNA a menționat chiar și opțiunea de a elabora justificări oficiale pentru plăți, astfel încât să poată fi aliniate ulterior cu documentele comerciale deja existente.
Scandalul a generat controale în interiorul GEN-I.
Evenimentul a generat răspunsuri promptă în cadrul grupului sloven GEN‑I.
În urma divulgării detaliilor referitoare la ancheta din România, firma a anunțat în mod public că adoptă o toleranță zero față de corupție și de orice comportament ilegal.
În continuare, conducerea grupului a hotărât să inițieze un audit al proiectului de stocare a energiei din Gheorgheni, proiect care, potrivit informațiilor publice, se află în centrul anchetei.
Prezumția de nevinovăție se aplică lui Gregor Hudohmet și Cristian Theodor Dragomir. Acestea nu sunt susținute de acuzațiile aduse de DNA și de declarațiile incluse în motivarea Tribunalului București, care nu constituie constatări definitive privind vinovăția celor doi.
COMENTARII / 0